Cum să obții abilitățile digitale absolut necesare pentru un viitor prosper și acasă, în Moldova?

Lumea de astăzi, așa cum o trăim și o simțim, era greu de anticipat în urma cu 15 – 20 de ani. Cu toate acestea, nivelul de conectivitate de care ne bucurăm în prezent a fost pregătit de o serie de evenimente remarcabile pentru acea vreme, din domeniul tehnologiei. Astăzi tehnologia atinge fiecare aspect al vieții, viitorii angajatori punând un accent deosebit pe abilitățile digitale ale membrilor echipei.

Se întâmplă pentru că astăzi, accelerat de criza generată de pandemie, sectorul IT și-a demonstrat importanța, eficiența și necesitatea.

În Republica Moldova sectorul IT este ramura cu dezvoltarea cea mai dinamică, în care exporturile de servicii s-au triplat în ultimii doi ani.

Cererea de competențe digitale în continuă creștere și ofertele de muncă tot mai atractive, generează locuri de muncă cu salarii dintre cele mai mari din economia Republicii Moldova, angajații din sectorul IT având acum cele mai mari salarii pe economie.

Proiectul TEKWILL implementat de ATIC, cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională și a Suediei susține un proiect de comunicare despre procesul de admitere la specializările IT, inclusiv din considerentul soluțiilor pe care îl poate oferi domeniul IT pentru dezvoltarea profesioniștilor în Republica Moldova.

Sectorul IT este atât de dinamic și vibrant, vast și variat, încât absolvenții programelor aferente se pot specializa în domeniul lor de interes, în funcție de program și preferințe, având posibilitatea să-și aleagă ritmul și modul de lucru: în echipă sau individual, în companii mari, în cadrul unor mici afaceri proprii sau în cadrul unor startup-uri de succes.

Potrivit unui anunț al Facultății de Matematică și Informatică a Universității de Stat din Moldova, viitorii studenți pot obține abilități digitale urmând unul dintre programele de studii:

INFORMATICĂ cu specializările

Tehnologii Informaționale și Paradigme de Programare

Elaborare și gestionare a sistemelor informatice

INFORMATICĂ APLICATĂ cu specializările

Design Informațional și Grafic

Securitatea Informației

INFORMATICĂ (Științe ale educației)

Viitorii studenți vor beneficia de un mediu academic stimulativ, laboratoare performante, cursuri interesante și actuale, stagii de practică în companii de vârf, burse de mobilitate în străinătate, cămine renovate. După absolvirea programelor, aceștia se vor alege cu diplomă recunoscută în țară și peste hotare, un loc de muncă asigurat, potențialul unei cariere de succes.

Urmând studiile la facultatea de Matematică și Informatică poți deveni:

Administrator de rețele / sisteme
Architect software / sistem / baze de date
Analist baze de date
Analist / specialist / expert în securitatea informației
Dezvoltator software
Designer Web
Programator
Manager al resurselor informaționale / sistemelor informatice
Profesor de informatică

Ritmul accelerat de creștere a cererii specialiștilor în domeniul IT în sectoarele publice și private, calitatea studiilor urmate, abilitățile de a gândi în mod critic, de a comunica clar și de a rezolva probleme complexe fac ca rata de angajabilitate a absolvenților să fie aproape de 100%.

Alege cariera IT la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității de Stat din Moldova.

Pentru mai multe detalii, vă invităm să accesați fmi.usm.md.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților instituționale de comunicare ale universităților din Moldova”, ce se desfășoară cu sprijinul Proiectului TEKWILL, implementat de Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC, cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională și a Suediei. Conținutul acestui material reprezintă opinia exclusivă a autorului și nu reflectă neapărat poziția finanțatorilor.

#Abilități digitale #USM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.