Cum un tweet poate afecta reputația unui restaurant? Bacșiș de 16.000 de dolari - motiv de ceartă

Un restaurant din Statele Unite a ajuns în centrul atenției pe rețelele de socializare după ce un vizitator a ales să lase ospătăriței bacșiș 16.000 de dolari.

Restaurantul The Stumble Inn, din New Hampshire, a avut parte de un client mai puțin obișnuit. Un bărbat a ales să lase bacșiș 16.000 de dolari, în timp ce comanda sa a costat doar 37 de dolari. Proprietarul restaurantului a declarat pentru presa locală că banii vor fi împărțiți egal între cei 12 angajați care au lucrat în acea zi, scrie indy100.com.

Acest lucru a atras reacții și review-uri negative. Mai multe persoane au reacționat furios, susținând că banii trebuiau să îi revină exclusiv ospătăriței care a servit clientul.

WOW! A customer at The Stumble Inn, a restaurant in Londonderry, NH, left a $16,000 tip on a $37.93 tab earlier this month.

The owner, Mike Zarella, says he plans to split the tip between all 12 staffers that worked that day= $1333 a piece! @Stumbleinnnh #7news pic.twitter.com/UWHE7thh0P

— Amaka Ubaka (@AmakaUbakaTV) June 23, 2021

Mai mulți internauți au acuzat proprietarul restaurantului că nu procedează corect, unii au comentat cu memuri.

De asemenea, utilizatorii au accesat pagina de Instagram a restaurantului, care nu mai postase din anul 2018, și au lăsat comentarii la ultima poză. Mai mult de atât, unii au mers atât de departe încât au lăsat recenzii negative pe Google Maps în dreptul locației.

Ulterior, cea care a postat nota de plată pe Twitter a clarificat situația, în urma fluxului negativ de tweet-uri. Conform celor raportate de 7news, decizia nu a fost luată de o singură persoană, în special de proprietarul localului. În același timp, personalul ar împărți mereu bacșișul în mod egal, chiar și bucătarii primind o parte din suma „donată”, iar patronul nu ar fi primit niciun ban.

#bacsis #restaurant #tweet #scandal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Două loturi de parfum de la Viorica-Cosmetic, controlată de milionarul Vasile Chirtoca, au fost declarate neconforme de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP).

Într-un lot, cu termen de valabilitate până la 21 martie 2028 au fost depistate o substanță interzisă în produsele cosmetice. Este vorba de aldehidă 2-(4-terț-butilbenzil) propionică (Butylphenyl Methylpropional – BMHCA

În cel de al doilea lot a fost depistată substanța HYDROXYISOHEXYL 3-CYCLOHEXENE CARBOXALDEHYDE, substanță de asemenea interzisă plasării pe piața Republicii Moldova, potrivit aceluiași regulament sanitar.

În aceste condiții, ANSP a dispus retragerea de pe piață, rechemarea de la consumatori și distrugerea ambelor loturi, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Fabrica de parfumuri și cosmetice Viorica (redenumită ulterior în Viorica-Cosmetic) a fost construită la finele anilor ’80 ai secolului XX, ca model fiind luată o fabrică a celebrului brand francez Christian Dior.

În 1993, întreprinderea a fost inclusă în lista companiilor nepasibilă privatizării contra bonurilor patrimoniale, însă agravarea situației economice au forțat autoritățile să decidă, la începutul anului 1996, transformarea Viorica-Cosmetic în societate pe acțiuni cu capital majoritar de stat (96%), restul acțiunilor fiind repartizate angajaților.
Mai mult, în 1998, a fost adoptat și un plan individual de privatizare a Viorica-Cosmetic, dar care aşa şi nu a fost realizat, iar în 2007 a fost în general abrogat. Abia în iunie 2012, statul a vândut la Bursa de Valori cota sa de 95,85%. Cumpărătorul – grupul DAAC Hermes, a plătit 51,04 milioane de lei pentru a prelua controlul Viorica-Cosmetic.

Milionarul Vasile Chirtoca controlează compania DAAC-Hermes fondată în 1994. În perioada, când în Republica Moldova s-a desfășurat privatizarea în masă, a creat fondul de investiții pentru privatizare DAAC-Hermes, care ulterior a devenit unul dintre cele mai importante grupuri financiar-industriale din Republica Moldova, numit ”DAAC Hermes grup”S.A.

Astfel, Chirtoca a participat activ și nemijlocit la apariția primelor relații de piață în Republica Moldova. Întreprinderile, administrate de Chirtoca, s-au constituit într-un grup financiar-industrial, compus din circa 40 agenți economici având o strategie de dezvoltare comună.

Acestea activează în diverse ramuri ale economiei moldovenești, cum ar fi: construcția de mașini, fabricarea produselor cosmetice și de parfumerie, repararea și deservirea tehnicii agricole, păstrarea și procesarea culturilor cerealiere, comercializarea și deservirea automobilelor, tehnologiile informaționale.