Cum vrea statul să compenseze sărăcia energetică. Programul rabla pentru electrocasnice și ajutor la facturi

Compensația oferită va avea un caracter cuprinzător și va acoperi consumul de gaze naturale, energie termică și energie electrică. Compensația pentru energie se reflectă direct pe factură, prin reducerea sumei facturii (i.e. consumatorii eligibili nu vor primi compensații în bani, dar vor beneficia de o reducere a costului facturii la consumul casnic de energie), se arată în proiectul legii elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Măsura de sprijin este destinată pentru consumatorii cei mai vulnerabili. Prin urmare, profilul de vulnerabilitate al fiecărui beneficiar va fi dedus printr-o categorizare, luând în considerare mai multe criterii obiective. Valoarea compensației se va stabili în funcție de prețurile la energie, cu posibilitatea de a fi revizuită și stabilită periodic de Guvern. Măsurile de protecție vor viza acordarea compensațiilor pentru prețurile la energie sub formă de ajutor financiar la factură pentru acoperirea unei părți din cheltuielile la consumul de energie termică în sistem centralizat, la consumul de energie electrică și/sau gaze naturale.

Compensația pentru prețurile la energia termică se acordă consumatorilor vulnerabili conectaţi la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere și (b) acordarea subvențiilor pentru eficientizarea consumului de energie sub formă de sprijin financiar pentru acoperirea unei părți din costul de înlocuire, în cadrul unei locuinţe, a aparatelor electrocasnice depășite din punct de vedere tehnic și moral cu aparate electrocasnice eficiente din punct de vedere energetic, acordat în cadrul programului de acordare a subvențiilor pentru înlocuirea aparatelor electrocasnice.

„Rusia a scumpit gazul de la 450 USD pentru 1000 de metri cubi or, tarifele la gaze naturale pentru majoritatea utilizatorilor au crescut, devenind inaccesibile pentru unii consumatori casnici. De asemenea, prețurile energiei electrice au crescut în medie cu 40%”, susține Ministrul Muncii.

Toate aceste aspecte, dar și nivelul ridicat al inflației (27,3% pentru anul 2022 conform estimărilor BNM), eficiența energetică redusă, veniturile mici în rândul populației vor afecta în mod semnificativ sărăcia în Republica Moldova, două forme importante de sărăcie devenind în mod special proeminente: sărăcia energetică și sărăcia alimentară. Astfel, creşterea numărului persoanelor vulnerabile din punct de vedere energetic ar putea crește semnificativ.

Ministerul spune că pentru a putea beneficia de compensații în baza legii, consumatorul vulnerabil se va înregistra în Registrul vulnerabilității energetice, fiind un sistem informațional administrat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în care se acumulează date privind parametrii de vulnerabilitate energetică a consumatorilor casnici, în modul stabilit de Guvern. În baza informațiilor furnizate, consumatorului îi va fi atribuită o categorie de vulnerabilite.

Legea prevede șase categorii de vulnerabilitate de la A la F, unde A include consumatorii cu vulnerabilitate extrem de ridicată, iar F – consumatori fără vulnerabilitate energetică. Clasificarea categoriilor de consumatori vulnerabili se bazează pe o serie de parametri, inclusiv venitul, costurile cu energia ca pondere din venit, mărimea gospodăriei, tipul sistemului de încălzire utilizate.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#compesații #gaz #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.