Curg milioane de dolari de la FMI! Revizorul a debursat 27 milioane dolari

Republica Moldova a primit 27 milioane dolari de la FMI după, după ce instituția financiară a debursat banii, se arată în informația fondului.

Fondul spune că războiul din Ucraina a avut un impact major asupra economiei moldovenești pe fundalul majorării costurilor la energie.

Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) a încheiat primele analize în cadrul Aranjamentelor privind Facilitatea extinsă de credit (ECF) și Facilitatea extinsă a fondului (FEP) pe 40 de luni pentru Republica Moldova. Acest lucru permite debursarea imediată a sumei de 20,65 milioane DST (aproximativ 27 milioane USD), utilizabile pentru sprijin bugetar, aducând plățile totale ale Moldovei în cadrul acordurilor mixte FEC/FEP la 185,95 milioane DST (aproximativ 242 milioane USD).

Consecințele războiului din Ucraina continuă să afecteze perspectivele Moldovei. Se așteaptă ca economia să stagneze pe termen scurt, inflația rămânând ridicată pe fondul creșterii prețurilor la alimente și energie. În ciuda semnelor de reziliență, se preconizează că deficitele de cont curent și bugetele vor crește semnificativ în anul curent. Riscurile la adresa perspectivelor rămân excepțional de ridicate, inclusiv cele legate de criza energetică regională. Implementarea programului din Moldova rămâne puternică în ciuda mediului dificil, cu îndeplinirea angajamentelor importante ale programului în domeniile guvernanței fiscale și financiare, precum și a statului de drept și anticorupție.

În urma discuțiilor Consiliului Executiv, Kenji Okamura, director general adjunct și președinte interimar, a făcut următoarea declarație:

„Multe provocări continuă să cântărească foarte mult asupra Moldovei, inclusiv deversările din războiul Rusiei în Ucraina, impactul negativ al inflației în creștere asupra puterii de cumpărare și preocupările privind securitatea energetică. Ca urmare, perspectivele economice ale Moldovei rămân supuse unor riscuri interne și externe excepțional de mari.

„În ciuda acestor provocări, autoritățile rămân ferm angajate în programul sprijinit de Fond, care are ca scop sprijinirea persoanelor vulnerabile, avansând în același timp reformele de guvernare și abordând nevoile de dezvoltare pentru a crea condiții pentru o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Aceștia și-au îndeplinit cu succes angajamentele structurale privind guvernanța fiscală, supravegherea sectorului financiar și întărirea legislației anticorupție și chiar au inclus condiționalități suplimentare pentru a sprijini agenda fiscală structurală.

„Menținerea acestui impuls puternic de politică va fi esențială pentru a asigura granturi suplimentare și finanțare concesională de la donatori, necesare pentru a finanța presiuni unice asupra cheltuielilor, pentru a menține rezerve fiscale adecvate și pentru a reduce dependența de finanțarea internă pe termen scurt. Implementarea continuă a reformelor și planificarea de urgență vor ajuta, de asemenea, Moldova să creeze o bază solidă pentru o creștere puternică și favorabilă incluziunii.

„Eforturile pe termen scurt ale autorităților rămân concentrate în mod corespunzător pe reducerea inflației în creștere, protejând în același timp pe cei mai vulnerabili de creșterea costurilor cu energie și alimente. Menținerea unui mix adecvat de politici va fi esențială în viitor, având în vedere presiunile inflaționiste persistente, constrângerile de finanțare bugetară și riscurile excepționale de scădere în jurul valorii de referință. În plus, sunt necesare eforturi concertate pentru a îmbunătăți eficiența cheltuielilor, pentru a stimula credibilitatea bugetului, pentru a mobiliza veniturile interne și pentru a promova reformele energetice și ale întreprinderilor de stat.

„Salvgardarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este esențială pentru consolidarea credibilității acesteia și consolidarea eficienței politicilor, în special având în vedere mediul actual extrem de incert. În acest sens, adoptarea promptă a legislației de consolidare a autonomiei instituționale a Băncii Naționale a Moldovei până la sfârșitul lunii octombrie este critică. Consolidarea supravegherii și reglementării financiare rămâne, de asemenea, importantă, mai ales având în vedere vulnerabilitățile din sectorul nebancar”.

#bani #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.