Curg milioane de dolari de la FMI! Revizorul a debursat 27 milioane dolari

Republica Moldova a primit 27 milioane dolari de la FMI după, după ce instituția financiară a debursat banii, se arată în informația fondului.

Fondul spune că războiul din Ucraina a avut un impact major asupra economiei moldovenești pe fundalul majorării costurilor la energie.

Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) a încheiat primele analize în cadrul Aranjamentelor privind Facilitatea extinsă de credit (ECF) și Facilitatea extinsă a fondului (FEP) pe 40 de luni pentru Republica Moldova. Acest lucru permite debursarea imediată a sumei de 20,65 milioane DST (aproximativ 27 milioane USD), utilizabile pentru sprijin bugetar, aducând plățile totale ale Moldovei în cadrul acordurilor mixte FEC/FEP la 185,95 milioane DST (aproximativ 242 milioane USD).

Consecințele războiului din Ucraina continuă să afecteze perspectivele Moldovei. Se așteaptă ca economia să stagneze pe termen scurt, inflația rămânând ridicată pe fondul creșterii prețurilor la alimente și energie. În ciuda semnelor de reziliență, se preconizează că deficitele de cont curent și bugetele vor crește semnificativ în anul curent. Riscurile la adresa perspectivelor rămân excepțional de ridicate, inclusiv cele legate de criza energetică regională. Implementarea programului din Moldova rămâne puternică în ciuda mediului dificil, cu îndeplinirea angajamentelor importante ale programului în domeniile guvernanței fiscale și financiare, precum și a statului de drept și anticorupție.

În urma discuțiilor Consiliului Executiv, Kenji Okamura, director general adjunct și președinte interimar, a făcut următoarea declarație:

„Multe provocări continuă să cântărească foarte mult asupra Moldovei, inclusiv deversările din războiul Rusiei în Ucraina, impactul negativ al inflației în creștere asupra puterii de cumpărare și preocupările privind securitatea energetică. Ca urmare, perspectivele economice ale Moldovei rămân supuse unor riscuri interne și externe excepțional de mari.

„În ciuda acestor provocări, autoritățile rămân ferm angajate în programul sprijinit de Fond, care are ca scop sprijinirea persoanelor vulnerabile, avansând în același timp reformele de guvernare și abordând nevoile de dezvoltare pentru a crea condiții pentru o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Aceștia și-au îndeplinit cu succes angajamentele structurale privind guvernanța fiscală, supravegherea sectorului financiar și întărirea legislației anticorupție și chiar au inclus condiționalități suplimentare pentru a sprijini agenda fiscală structurală.

„Menținerea acestui impuls puternic de politică va fi esențială pentru a asigura granturi suplimentare și finanțare concesională de la donatori, necesare pentru a finanța presiuni unice asupra cheltuielilor, pentru a menține rezerve fiscale adecvate și pentru a reduce dependența de finanțarea internă pe termen scurt. Implementarea continuă a reformelor și planificarea de urgență vor ajuta, de asemenea, Moldova să creeze o bază solidă pentru o creștere puternică și favorabilă incluziunii.

„Eforturile pe termen scurt ale autorităților rămân concentrate în mod corespunzător pe reducerea inflației în creștere, protejând în același timp pe cei mai vulnerabili de creșterea costurilor cu energie și alimente. Menținerea unui mix adecvat de politici va fi esențială în viitor, având în vedere presiunile inflaționiste persistente, constrângerile de finanțare bugetară și riscurile excepționale de scădere în jurul valorii de referință. În plus, sunt necesare eforturi concertate pentru a îmbunătăți eficiența cheltuielilor, pentru a stimula credibilitatea bugetului, pentru a mobiliza veniturile interne și pentru a promova reformele energetice și ale întreprinderilor de stat.

„Salvgardarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este esențială pentru consolidarea credibilității acesteia și consolidarea eficienței politicilor, în special având în vedere mediul actual extrem de incert. În acest sens, adoptarea promptă a legislației de consolidare a autonomiei instituționale a Băncii Naționale a Moldovei până la sfârșitul lunii octombrie este critică. Consolidarea supravegherii și reglementării financiare rămâne, de asemenea, importantă, mai ales având în vedere vulnerabilitățile din sectorul nebancar”.

#bani #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu avertizează că procesul recent de reevaluare a bunurilor imobiliare poate duce la o creștere semnificativă a impozitului pe proprietate achitat anual de cetățeni, în condițiile în care valoarea cadastrală a locuințelor a crescut de 3–4 ori.

Potrivit lui Chicu, impozitul pe bunurile imobiliare se calculează ca procent din valoarea locuinței, iar majorarea valorii cadastrale va duce automat la sume mai mari de plată. „Dacă valoarea a crescut de patru ori, respectiv și impozitul anual va crește”, a declarat deputatul.

Ion Chicu a explicat că articolul 280 din Codul fiscal prevede în prezent o cotă minimă obligatorie de 0,05%, pe care autoritățile publice locale nu o pot coborî, chiar dacă anterior aplicau cote mai mici. Drept exemplu, el a menționat municipiul Chișinău, unde timp de mai mulți ani impozitul pe bunurile imobiliare a fost de 0,01%.

„Dacă valoarea imobilului a crescut de patru ori, iar autoritățile locale sunt obligate să aplice minimum 0,05%, atunci chiar și în cea mai favorabilă variantă suma impozitului se dublează”, a subliniat Chicu.

În acest context, deputații Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, din cadrul fracțiunii Alternativa, au înregistrat un proiect de modificare a Codului fiscal, care prevede eliminarea pragului minim al cotei de impozitare. Inițiativa urmărește să ofere autorităților publice locale libertatea de a stabili cote mai mici și să evite transferarea responsabilității politice asupra acestora.

„Scopul nostru este ca cetățenii să nu ajungă să plătească un impozit dublu pentru o locuință care, în realitate, nu s-a scumpit. Aceasta este esența inițiativei”, a declarat Ion Chicu.

Între timp, directorul general al Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a declarat săptămâna trecută, că la doar o săptămână de la lansarea rezultatelor evaluării și reevaluării bunurilor imobile, au fost depuse deja circa 900 de contestații de către cetățeni.