Datori vânduți! Câți bani datorează Republica Moldova organizațiilor internaționale

Datoria de stat directă a Republicii Moldova față de organizațiile internaționale a scăzut cu -1,5%, la 2,4 miliarde de dolari în primul trimestru al anului, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei

Datoria de stat față de FMI a scăzut în ianuarie-martie curent cu 1,2% la 810,02 milioane de, către Asociația Internațională pentru Dezvoltare (AID), membră a Grupului Băncii Mondiale, a scăzut cu 2,1% – de la 701,41 milioane de dolari la 686,91 milioane de dolari, iar către Banca Europeană de Investiții – a scăzut cu 0,7% – de la 390,71 milioane de dolari la 388,12 milioane de dolari. Datoria directă a guvernului față de Comisia Europeană a scăzut cu 1,7% – de la 158,53 milioane de dolari la 155,79 milioane de dolari, față de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a scăzut cu 2,3% – de la 128,76 milioane de dolari la 125,8 milioane de dolari, iar față de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), parte a grupului BM, a scăzut cu 1,9% – de la 112,08 milioane de dolari la 109,97 milioane de dolari.

Datoria față de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei a scăzut cu 2,3% – de la 80,38 milioane de dolari la 78,52 milioane de dolari, iar față de Fondul Internațional de Dezvoltare Agricolă (IFAD) – cu 0,6% – de la 76,7 milioane de dolari la 76,25 milioane de dolari.

Datoria externă a Moldovei, mai este loc de creștere

Într-o analiză, Expert Grup susține că datoria externă a Republicii Moldova nu este atât de mare. Potrivit centrului analitic, datoria de stat externă se ridica la 2,6 miliarde de dolari (49,064 miliarde de lei) sau 19% din PIB la 31 martie 2022 (plafonul este de 55%). Raportul dintre acesta și exporturile anuale de bunuri și servicii a fost de 57% (limita de 240%).

În același timp, datoria internă s-a ridicat la 33 miliarde 635 milioane lei (14% din PIB). Astfel, datoria de stat totală (internă și externă) a fost de 82 miliarde 699 milioane lei (33% din PIB). Potrivit previziunilor FMI din luna mai, până la sfârșitul anului 2022, datoria totală se va ridica la 38% din PIB, iar până la sfârșitul anului 2023 – 41%. Astfel, se preconizează că datoria de stat externă va rămâne cu mult sub limita de 55%, chiar dacă se iau în considerare toate împrumuturile externe anunțate. De asemenea, Expert-Grup subliniază că serviciul datoriei de stat externe nu este prea costisitor. Ratele dobânzilor pe care Moldova le plătește instituțiilor financiare internaționale sunt, de obicei, stabilite în condiții favorabile și sunt scăzute (sau chiar negative, dacă se ia în considerare inflația). Rata medie a dobânzii la datoria de stat externă din ultimii ani este de 1,2-1,6% pe an, ceea ce este mai mică decât rata medie de creștere economică (3-4% pe an, cu excepția anului 2020), ceea ce înseamnă că capacitatea noastră de serviciu a datoriei de stat externe crește mai repede decât capacitatea de serviciu.

În ansamblu, serviciul datoriei de stat externe, inclusiv rambursarea împrumutului și plata dobânzilor, a constituit în ultimii ani 5-6% din veniturile bugetului de stat, ceea ce este considerabil mai mic decât nivelul critic de 23% recomandat de FMI și Banca Mondială.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#datorie #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.