Datori vânduți! Câți bani datorează Republica Moldova organizațiilor internaționale

Datoria de stat directă a Republicii Moldova față de organizațiile internaționale a scăzut cu -1,5%, la 2,4 miliarde de dolari în primul trimestru al anului, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei

Datoria de stat față de FMI a scăzut în ianuarie-martie curent cu 1,2% la 810,02 milioane de, către Asociația Internațională pentru Dezvoltare (AID), membră a Grupului Băncii Mondiale, a scăzut cu 2,1% – de la 701,41 milioane de dolari la 686,91 milioane de dolari, iar către Banca Europeană de Investiții – a scăzut cu 0,7% – de la 390,71 milioane de dolari la 388,12 milioane de dolari. Datoria directă a guvernului față de Comisia Europeană a scăzut cu 1,7% – de la 158,53 milioane de dolari la 155,79 milioane de dolari, față de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a scăzut cu 2,3% – de la 128,76 milioane de dolari la 125,8 milioane de dolari, iar față de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), parte a grupului BM, a scăzut cu 1,9% – de la 112,08 milioane de dolari la 109,97 milioane de dolari.

Datoria față de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei a scăzut cu 2,3% – de la 80,38 milioane de dolari la 78,52 milioane de dolari, iar față de Fondul Internațional de Dezvoltare Agricolă (IFAD) – cu 0,6% – de la 76,7 milioane de dolari la 76,25 milioane de dolari.

Datoria externă a Moldovei, mai este loc de creștere

Într-o analiză, Expert Grup susține că datoria externă a Republicii Moldova nu este atât de mare. Potrivit centrului analitic, datoria de stat externă se ridica la 2,6 miliarde de dolari (49,064 miliarde de lei) sau 19% din PIB la 31 martie 2022 (plafonul este de 55%). Raportul dintre acesta și exporturile anuale de bunuri și servicii a fost de 57% (limita de 240%).

În același timp, datoria internă s-a ridicat la 33 miliarde 635 milioane lei (14% din PIB). Astfel, datoria de stat totală (internă și externă) a fost de 82 miliarde 699 milioane lei (33% din PIB). Potrivit previziunilor FMI din luna mai, până la sfârșitul anului 2022, datoria totală se va ridica la 38% din PIB, iar până la sfârșitul anului 2023 – 41%. Astfel, se preconizează că datoria de stat externă va rămâne cu mult sub limita de 55%, chiar dacă se iau în considerare toate împrumuturile externe anunțate. De asemenea, Expert-Grup subliniază că serviciul datoriei de stat externe nu este prea costisitor. Ratele dobânzilor pe care Moldova le plătește instituțiilor financiare internaționale sunt, de obicei, stabilite în condiții favorabile și sunt scăzute (sau chiar negative, dacă se ia în considerare inflația). Rata medie a dobânzii la datoria de stat externă din ultimii ani este de 1,2-1,6% pe an, ceea ce este mai mică decât rata medie de creștere economică (3-4% pe an, cu excepția anului 2020), ceea ce înseamnă că capacitatea noastră de serviciu a datoriei de stat externe crește mai repede decât capacitatea de serviciu.

În ansamblu, serviciul datoriei de stat externe, inclusiv rambursarea împrumutului și plata dobânzilor, a constituit în ultimii ani 5-6% din veniturile bugetului de stat, ceea ce este considerabil mai mic decât nivelul critic de 23% recomandat de FMI și Banca Mondială.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#datorie #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul înăsprește măsurile pentru gestionarea crizei energetice și a deficitului hidrologic. Comisia Națională de Management al Crizelor, prezidată de premierul Vasile Tofan, a aprobat un nou pachet de măsuri care vizează reducerea consumului de energie electrică, limitarea utilizării apei și consolidarea securității aprovizionării.

Deciziile au fost adoptate în contextul stării de alertă în sectorul energetic și al agravării situației hidrologice pe fluviul Nistru, pe fondul diminuării producției de energie în regiune și al scăderii debitelor de apă.

Pentru a proteja consumul intern, Î.S. „Moldelectrica” va suspenda exporturile comerciale de energie electrică în intervalul 18:00–22:00, cu excepția cantităților necesare pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu public.

În paralel, Energocom va identifica surse alternative de energie din România, Ucraina și alte piețe accesibile, iar procedurile de racordare la rețea a bateriilor de stocare și a noilor centrale regenerabile vor fi accelerate.

Autoritățile introduc și măsuri temporare de reducere a consumului de energie electrică în intervalele 06:00–09:00 și 18:00–23:00.

Printre acestea se numără: reducerea cu cel puțin 30% a iluminatului în clădirile publice și spațiile comerciale, deconectarea havuzurilor, iluminatului decorativ, arhitectural și publicitar în intervalul 18:00–06:00, reorganizarea proceselor industriale cu consum mare de energie în afara orelor de vârf, adaptarea funcționării stațiilor de pompare ale operatorilor de apă și canalizare și recomandarea adresată locatarilor blocurilor de a evita utilizarea lifturilor în orele de consum maxim pentru a reduce riscul blocării acestora în cazul unor eventuale întreruperi ale energiei electrice.

Pe fondul scăderii nivelului Nistrului, Comisia a decis limitarea utilizării apei pentru activități neesențiale, precum umplerea piscinelor, spălarea străzilor și trotuarelor sau alte consumuri recreative.

Totodată, captarea apei din Nistru pentru irigații va fi permisă doar pe timpul nopții, între orele 21:00 și 06:00, cu prioritate pentru culturile horticole. Ministerul Mediului va putea suspenda temporar captările în sectoarele unde nivelul apei va ajunge la praguri critice.

Autoritățile locale vor activa sondele de rezervă, iar Inspectoratul General pentru Situații de Urgență va pregăti distribuirea apei potabile prin cisterne mobile în localitățile care ar putea fi afectate.

În același timp, Apă-Canal Chișinău va realiza lucrările necesare pentru menținerea alimentării cu apă a capitalei, iar monitorizarea calității apei va fi intensificată.

Comisia Națională de Management al Crizelor precizează că măsurile completează deciziile adoptate la 28 iulie și au drept scop prevenirea unor perturbări în alimentarea cu energie și apă, protejarea populației și menținerea funcționării serviciilor esențiale. Nerespectarea deciziilor adoptate atrage răspundere conform legislației.