Datori vânduți! Câți bani datorează Republica Moldova organizațiilor internaționale

Datoria de stat directă a Republicii Moldova față de organizațiile internaționale a scăzut cu -1,5%, la 2,4 miliarde de dolari în primul trimestru al anului, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei

Datoria de stat față de FMI a scăzut în ianuarie-martie curent cu 1,2% la 810,02 milioane de, către Asociația Internațională pentru Dezvoltare (AID), membră a Grupului Băncii Mondiale, a scăzut cu 2,1% – de la 701,41 milioane de dolari la 686,91 milioane de dolari, iar către Banca Europeană de Investiții – a scăzut cu 0,7% – de la 390,71 milioane de dolari la 388,12 milioane de dolari. Datoria directă a guvernului față de Comisia Europeană a scăzut cu 1,7% – de la 158,53 milioane de dolari la 155,79 milioane de dolari, față de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a scăzut cu 2,3% – de la 128,76 milioane de dolari la 125,8 milioane de dolari, iar față de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), parte a grupului BM, a scăzut cu 1,9% – de la 112,08 milioane de dolari la 109,97 milioane de dolari.

Datoria față de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei a scăzut cu 2,3% – de la 80,38 milioane de dolari la 78,52 milioane de dolari, iar față de Fondul Internațional de Dezvoltare Agricolă (IFAD) – cu 0,6% – de la 76,7 milioane de dolari la 76,25 milioane de dolari.

Datoria externă a Moldovei, mai este loc de creștere

Într-o analiză, Expert Grup susține că datoria externă a Republicii Moldova nu este atât de mare. Potrivit centrului analitic, datoria de stat externă se ridica la 2,6 miliarde de dolari (49,064 miliarde de lei) sau 19% din PIB la 31 martie 2022 (plafonul este de 55%). Raportul dintre acesta și exporturile anuale de bunuri și servicii a fost de 57% (limita de 240%).

În același timp, datoria internă s-a ridicat la 33 miliarde 635 milioane lei (14% din PIB). Astfel, datoria de stat totală (internă și externă) a fost de 82 miliarde 699 milioane lei (33% din PIB). Potrivit previziunilor FMI din luna mai, până la sfârșitul anului 2022, datoria totală se va ridica la 38% din PIB, iar până la sfârșitul anului 2023 – 41%. Astfel, se preconizează că datoria de stat externă va rămâne cu mult sub limita de 55%, chiar dacă se iau în considerare toate împrumuturile externe anunțate. De asemenea, Expert-Grup subliniază că serviciul datoriei de stat externe nu este prea costisitor. Ratele dobânzilor pe care Moldova le plătește instituțiilor financiare internaționale sunt, de obicei, stabilite în condiții favorabile și sunt scăzute (sau chiar negative, dacă se ia în considerare inflația). Rata medie a dobânzii la datoria de stat externă din ultimii ani este de 1,2-1,6% pe an, ceea ce este mai mică decât rata medie de creștere economică (3-4% pe an, cu excepția anului 2020), ceea ce înseamnă că capacitatea noastră de serviciu a datoriei de stat externe crește mai repede decât capacitatea de serviciu.

În ansamblu, serviciul datoriei de stat externe, inclusiv rambursarea împrumutului și plata dobânzilor, a constituit în ultimii ani 5-6% din veniturile bugetului de stat, ceea ce este considerabil mai mic decât nivelul critic de 23% recomandat de FMI și Banca Mondială.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#datorie #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.