Datori vânduți! Câți bani datorează Republica Moldova organizațiilor internaționale

Datoria de stat directă a Republicii Moldova față de organizațiile internaționale a scăzut cu -1,5%, la 2,4 miliarde de dolari în primul trimestru al anului, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei

Datoria de stat față de FMI a scăzut în ianuarie-martie curent cu 1,2% la 810,02 milioane de, către Asociația Internațională pentru Dezvoltare (AID), membră a Grupului Băncii Mondiale, a scăzut cu 2,1% – de la 701,41 milioane de dolari la 686,91 milioane de dolari, iar către Banca Europeană de Investiții – a scăzut cu 0,7% – de la 390,71 milioane de dolari la 388,12 milioane de dolari. Datoria directă a guvernului față de Comisia Europeană a scăzut cu 1,7% – de la 158,53 milioane de dolari la 155,79 milioane de dolari, față de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a scăzut cu 2,3% – de la 128,76 milioane de dolari la 125,8 milioane de dolari, iar față de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), parte a grupului BM, a scăzut cu 1,9% – de la 112,08 milioane de dolari la 109,97 milioane de dolari.

Datoria față de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei a scăzut cu 2,3% – de la 80,38 milioane de dolari la 78,52 milioane de dolari, iar față de Fondul Internațional de Dezvoltare Agricolă (IFAD) – cu 0,6% – de la 76,7 milioane de dolari la 76,25 milioane de dolari.

Datoria externă a Moldovei, mai este loc de creștere

Într-o analiză, Expert Grup susține că datoria externă a Republicii Moldova nu este atât de mare. Potrivit centrului analitic, datoria de stat externă se ridica la 2,6 miliarde de dolari (49,064 miliarde de lei) sau 19% din PIB la 31 martie 2022 (plafonul este de 55%). Raportul dintre acesta și exporturile anuale de bunuri și servicii a fost de 57% (limita de 240%).

În același timp, datoria internă s-a ridicat la 33 miliarde 635 milioane lei (14% din PIB). Astfel, datoria de stat totală (internă și externă) a fost de 82 miliarde 699 milioane lei (33% din PIB). Potrivit previziunilor FMI din luna mai, până la sfârșitul anului 2022, datoria totală se va ridica la 38% din PIB, iar până la sfârșitul anului 2023 – 41%. Astfel, se preconizează că datoria de stat externă va rămâne cu mult sub limita de 55%, chiar dacă se iau în considerare toate împrumuturile externe anunțate. De asemenea, Expert-Grup subliniază că serviciul datoriei de stat externe nu este prea costisitor. Ratele dobânzilor pe care Moldova le plătește instituțiilor financiare internaționale sunt, de obicei, stabilite în condiții favorabile și sunt scăzute (sau chiar negative, dacă se ia în considerare inflația). Rata medie a dobânzii la datoria de stat externă din ultimii ani este de 1,2-1,6% pe an, ceea ce este mai mică decât rata medie de creștere economică (3-4% pe an, cu excepția anului 2020), ceea ce înseamnă că capacitatea noastră de serviciu a datoriei de stat externe crește mai repede decât capacitatea de serviciu.

În ansamblu, serviciul datoriei de stat externe, inclusiv rambursarea împrumutului și plata dobânzilor, a constituit în ultimii ani 5-6% din veniturile bugetului de stat, ceea ce este considerabil mai mic decât nivelul critic de 23% recomandat de FMI și Banca Mondială.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#datorie #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania moldovenească „Manoli” se pregătește să lanseze unul dintre cele mai ambițioase proiecte imobiliare din Republica Moldova: construcția unui centru multifuncțional denumit „Grand Tower”, care va fi ridicat pe locul actualului centru comercial „Grand Hall”. Cu o înălțime proiectată de 150 de metri și 35 de etaje, „Grand Tower” va deveni cea mai înaltă clădire din țară.

Potrivit publicației Logos Press, proiectul este realizat de compania de arhitectură ARD, condusă de arhitectul Gheorghe Telpiz, cunoscut pentru contribuțiile sale la peisajul urban al Capitalei. Telpiz a declarat că viitoarea construcție are potențialul de a deveni „cartea de vizită” a Chișinăului, atât din punct de vedere arhitectural, cât și ingineresc.

Într-o declarație oferită presei, omul de afaceri Mircea Baciu, considerat proprietarul neoficial al companiei „Manoli”, a confirmat că atât „Grand Hall”, cât și „Baby Hall” vor fi demolate pentru a face loc noii clădiri.

Oficial, compania „Manoli” este deținută de Olga Baciu, sora lui Mircea Baciu, cunoscut publicului drept proprietarul rețelei de magazine de electrocasnice Bomba.

Numele Olgăi Baciu a apărut și în contextul scandalului privind uzina „TOPAZ” din Chișinău, o întreprindere industrială aflată sub controlul unei companii ruse sancționate pentru legături cu industria militară a Federației Ruse. În februarie 2024, TOPAZ a fost declarată oficial în insolvență, la solicitarea firmei CPD-Industrial Grup SRL, deținută tot de Olga Baciu. Această companie, care închiria spații comerciale în incinta uzinei, este considerată unul dintre principalii candidați la preluarea terenului pe care se află TOPAZ.

Astfel, proiectul „Grand Tower” se profilează nu doar ca o investiție majoră în infrastructura Capitalei, ci și ca parte a unei strategii mai largi de consolidare a influenței imobiliare a familiei Baciu în Chișinău.