Datori vânduți! Câți bani datorează Republica Moldova organizațiilor internaționale

Datoria de stat directă a Republicii Moldova față de organizațiile internaționale a scăzut cu -1,5%, la 2,4 miliarde de dolari în primul trimestru al anului, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei

Datoria de stat față de FMI a scăzut în ianuarie-martie curent cu 1,2% la 810,02 milioane de, către Asociația Internațională pentru Dezvoltare (AID), membră a Grupului Băncii Mondiale, a scăzut cu 2,1% – de la 701,41 milioane de dolari la 686,91 milioane de dolari, iar către Banca Europeană de Investiții – a scăzut cu 0,7% – de la 390,71 milioane de dolari la 388,12 milioane de dolari. Datoria directă a guvernului față de Comisia Europeană a scăzut cu 1,7% – de la 158,53 milioane de dolari la 155,79 milioane de dolari, față de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a scăzut cu 2,3% – de la 128,76 milioane de dolari la 125,8 milioane de dolari, iar față de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), parte a grupului BM, a scăzut cu 1,9% – de la 112,08 milioane de dolari la 109,97 milioane de dolari.

Datoria față de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei a scăzut cu 2,3% – de la 80,38 milioane de dolari la 78,52 milioane de dolari, iar față de Fondul Internațional de Dezvoltare Agricolă (IFAD) – cu 0,6% – de la 76,7 milioane de dolari la 76,25 milioane de dolari.

Datoria externă a Moldovei, mai este loc de creștere

Într-o analiză, Expert Grup susține că datoria externă a Republicii Moldova nu este atât de mare. Potrivit centrului analitic, datoria de stat externă se ridica la 2,6 miliarde de dolari (49,064 miliarde de lei) sau 19% din PIB la 31 martie 2022 (plafonul este de 55%). Raportul dintre acesta și exporturile anuale de bunuri și servicii a fost de 57% (limita de 240%).

În același timp, datoria internă s-a ridicat la 33 miliarde 635 milioane lei (14% din PIB). Astfel, datoria de stat totală (internă și externă) a fost de 82 miliarde 699 milioane lei (33% din PIB). Potrivit previziunilor FMI din luna mai, până la sfârșitul anului 2022, datoria totală se va ridica la 38% din PIB, iar până la sfârșitul anului 2023 – 41%. Astfel, se preconizează că datoria de stat externă va rămâne cu mult sub limita de 55%, chiar dacă se iau în considerare toate împrumuturile externe anunțate. De asemenea, Expert-Grup subliniază că serviciul datoriei de stat externe nu este prea costisitor. Ratele dobânzilor pe care Moldova le plătește instituțiilor financiare internaționale sunt, de obicei, stabilite în condiții favorabile și sunt scăzute (sau chiar negative, dacă se ia în considerare inflația). Rata medie a dobânzii la datoria de stat externă din ultimii ani este de 1,2-1,6% pe an, ceea ce este mai mică decât rata medie de creștere economică (3-4% pe an, cu excepția anului 2020), ceea ce înseamnă că capacitatea noastră de serviciu a datoriei de stat externe crește mai repede decât capacitatea de serviciu.

În ansamblu, serviciul datoriei de stat externe, inclusiv rambursarea împrumutului și plata dobânzilor, a constituit în ultimii ani 5-6% din veniturile bugetului de stat, ceea ce este considerabil mai mic decât nivelul critic de 23% recomandat de FMI și Banca Mondială.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#datorie #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.