Datoria internă a Moldovei urcă la un nou record: Aproape 44 miliarde de lei în iulie 2024

Datoria publică internă a Republicii Moldova a continuat să crească în iulie 2024, atingând un nou nivel record de 43 miliarde 916,8 milioane lei, marcând o creștere de 103,8 milioane lei (+0,2%) față de luna precedentă. Aceasta a depășit precedentul record înregistrat la sfârșitul lunii iunie 2024, când datoria publică internă a fost de 43 miliarde 813 milioane lei.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, de la începutul anului 2024, datoria publică internă a crescut cu 4 miliarde 250,7 milioane lei (+10,7%). Această creștere substanțială este atribuită în principal emisiunii de titluri de stat pe piața primară, care a adăugat aproximativ 4 miliarde 316 milioane lei la datoria totală.

La sfârșitul lunii iulie 2024, datoria privind titlurile de stat emise pe piața primară a ajuns la 30 miliarde 097,48 milioane lei, în creștere cu 16,7% față de sfârșitul anului 2023. Aceste titluri au reprezentat 68,5% din totalul datoriei publice interne.

În același timp, datoria la obligațiunile emise pentru îndeplinirea obligațiilor de plată ale Ministerului Finanțelor, rezultate din garanțiile de stat din 2014 și 2015, a rămas constantă la 11 miliarde 751,2 milioane lei, reprezentând 26,8% din datoria totală.

Pe de altă parte, datoria pe titluri de stat convertite a scăzut la 2 miliarde 068,13 milioane lei, marcând o reducere de 65,3 milioane lei (-3,1%) față de sfârșitul anului 2023.

Ministerul Finanțelor a raportat și o scădere a ratei medii ponderate a dobânzii la titlurile de stat, care a ajuns la 4,58% în perioada ianuarie-iulie 2024, comparativ cu sfârșitul anului 2023. Randamentele pe tipuri de titluri au variat, cu cele mai mari fiind înregistrate pentru obligațiunile de 10 ani (7%) și cele mai mici pentru VMS-91 zile (2,18%).

În anul 2023, datoria publică internă a Moldovei a crescut cu 5 miliarde 173,75 milioane lei (+15%), ajungând la 39 miliarde 666,12 milioane lei la 31 decembrie 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Licitațiile organizate pe 22 decembrie pentru rezervarea capacităților de transport a gazului natural lichefiat (GNL) american din Grecia către Ucraina s-au încheiat fără niciun participant, evidențiind dificultățile majore cu care se confruntă Coridorul Vertical, inclusiv pe segmentul care traversează Republica Moldova.

Cele trei licitații au vizat rutele Revithoussa, Alexandroupolis și conducta Trans-Adriatică (TAP), destinate acoperirii necesarului de gaze al Ucrainei pentru luna ianuarie. Potrivit unei analize Kathimerini, citată de economedia.ro, nicio companie nu și-a manifestat interesul pentru aceste capacități, în pofida importanței strategice a proiectului pentru securitatea energetică a Europei de Est.

Un element notabil a fost absența companiei elene DEPA, care semnase recent un memorandum cu Naftogaz pentru livrarea de gaze către Ucraina în perioada decembrie 2025 – martie 2026. În licitațiile anterioare, DEPA rezervase o mare parte din capacitățile disponibile, însă incertitudinile apărute au determinat compania să se retragă temporar.

Coridorul Vertical, recunoscut de SUA drept rută strategică pentru transportul GNL american din Grecia către Ucraina și alte state din regiune, este considerat mai costisitor decât alternativele din Europa Centrală. Gazele livrate prin Polonia, Ungaria, Lituania sau Croația ajung pe piața ucraineană la prețuri mai mici, iar aceste state au contractat deja aproximativ 3,6 miliarde de metri cubi din cele 4 miliarde necesare Ucrainei pentru această iarnă.

Republica Moldova face parte din Coridorul Vertical prin operatorul Vestmoldtransgaz, care, alături de Transgaz România, LLC Ucraina și ICGB a propus reduceri de până la 50% ale tarifelor de tranzit pentru a stimula utilizarea rutei. Cu toate acestea, ancheta Direcției Generale pentru Concurență a Comisiei Europene (DGcomp) privind legalitatea acestor reduceri a creat incertitudine în rândul traderilor și a întârziat aprobarea finală a produselor de capacitate.

Abia după ce DGcomp a transmis o scrisoare de permisiune provizorie, autoritățile de reglementare din Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina au aprobat licitațiile. Surse guvernamentale de la Atena susțin însă că această ambiguitate a Bruxelles-ului a descurajat potențialii participanți.

În acest context, ministrul grec al Energiei a cerut sprijin politic mai ferm din partea UE pentru Coridorul Vertical, subliniind necesitatea reducerii dependenței de gazul rusesc. Mesaje de susținere au venit și din partea Statelor Unite, ambasadorul SUA în Grecia reafirmând rolul Greciei ca poartă de acces pentru rute energetice sigure, care includ și Republica Moldova.

Interesul se mută acum asupra următoarelor licitații, programate pentru 26 ianuarie, care ar trebui să acopere necesarul de gaze al Ucrainei pentru luna februarie. Totodată, pe 14 ianuarie este așteptată o nouă rundă de discuții între DGcomp și operatorii de transport, fără de care Coridorul Vertical – inclusiv segmentul ce traversează Republica Moldova – riscă să rămână necompetitiv și subutilizat.