Datoria internă a Moldovei urcă la un nou record: Aproape 44 miliarde de lei în iulie 2024

Datoria publică internă a Republicii Moldova a continuat să crească în iulie 2024, atingând un nou nivel record de 43 miliarde 916,8 milioane lei, marcând o creștere de 103,8 milioane lei (+0,2%) față de luna precedentă. Aceasta a depășit precedentul record înregistrat la sfârșitul lunii iunie 2024, când datoria publică internă a fost de 43 miliarde 813 milioane lei.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, de la începutul anului 2024, datoria publică internă a crescut cu 4 miliarde 250,7 milioane lei (+10,7%). Această creștere substanțială este atribuită în principal emisiunii de titluri de stat pe piața primară, care a adăugat aproximativ 4 miliarde 316 milioane lei la datoria totală.

La sfârșitul lunii iulie 2024, datoria privind titlurile de stat emise pe piața primară a ajuns la 30 miliarde 097,48 milioane lei, în creștere cu 16,7% față de sfârșitul anului 2023. Aceste titluri au reprezentat 68,5% din totalul datoriei publice interne.

În același timp, datoria la obligațiunile emise pentru îndeplinirea obligațiilor de plată ale Ministerului Finanțelor, rezultate din garanțiile de stat din 2014 și 2015, a rămas constantă la 11 miliarde 751,2 milioane lei, reprezentând 26,8% din datoria totală.

Pe de altă parte, datoria pe titluri de stat convertite a scăzut la 2 miliarde 068,13 milioane lei, marcând o reducere de 65,3 milioane lei (-3,1%) față de sfârșitul anului 2023.

Ministerul Finanțelor a raportat și o scădere a ratei medii ponderate a dobânzii la titlurile de stat, care a ajuns la 4,58% în perioada ianuarie-iulie 2024, comparativ cu sfârșitul anului 2023. Randamentele pe tipuri de titluri au variat, cu cele mai mari fiind înregistrate pentru obligațiunile de 10 ani (7%) și cele mai mici pentru VMS-91 zile (2,18%).

În anul 2023, datoria publică internă a Moldovei a crescut cu 5 miliarde 173,75 milioane lei (+15%), ajungând la 39 miliarde 666,12 milioane lei la 31 decembrie 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.