Datorită unui grant european, copiii din nordul ţării au parte de petreceri gratuite cu personajele îndrăgi

Serviciul de animatori a fost inaugurat la Soroca pentru a aduce zâmbetele pe chipurile copiilor ai căror părinţi nu-şi permit să le organizeze o petrecere de zi de naştere.

„Vrem să venim mai aproape de tineri şi de copii, cu feerie şi cu copilărie. Venim cu partea de caritate pentru un număr de 50-100 de tineri, copilaşi, la care o să mergem absolut gratuit cu programele noastre lansate şi pregătite de animatori. E vorba de programele „Wensday”, „Crosh şi Niusha”, „Fiksiki”, spune Nonna Mihălcean , fondatoarea „ANIMA”.

Pentru a putea exista în continuare, întreprinderea socială prestează şi contra cost serviciul de animatori, pentru cei care îi solicită. Fondatoarea asociaţiei susţine că programele nu sunt concepute doar pentru distracţie cu personajele îndrăgite, dar vin şi cu lecţii educative pentru copii.

„Prin concursuri şi provocări învaţă care ar fi fructele, legumele, care ar fi preferinţele lui Niusha sau ale lui Crosh. Cine sunt aceste animăluţe, sunt din categoria domestic sau sălbatic, etc. Vorbim despre acele generalităţi pe care ar putea să le înveţe în timpul jocului”, adaugă Nonna Mihălcean.

Proiectul „Feerie – copilărie” este destinat copiilor din zona de nord a ţării şi a fost lansat datorită banilor europeni, pe care i-a accesat Asociaţia Obştească „ANIMA”. Valoarea totală a grantului este de 37.500 euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Am reuşit să luăm acest grant prin intermediul Fundaţiei Est Europene, cu susţinerea financiară a Uniunii Europene şi cofinanţare din partea Suediei. Peste 30 de mii de euro care au venit în centru, bani care s-au investit şi se investesc în continuare pentru administratoare, pentru angajarea iniţială din cadrul proiectului a două tinere şi procurarea acestor mascote. Creştem mai departe şi dezvoltăm un serviciu pe care noi ni l-am dorit, pe care am văzut că este nevoie în societate, dar care am înceţeles că nu o să-l ofere nimeni gratuit”, afirmă Nonna Mihălcean.

Serviciul de animatori a fost inaugurat la Soroca la finele lunii octombrie, iar la eveniment au participat aproape 30 de copii.

#animatori #grant #copii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În 2024, Republica Moldova a înregistrat cel mai mic nivel de producție a laptelui din ultimele șapte decenii și jumătate, arată analiza expertului economic Veaceslav Ioniță, prezentată vineri, 16 mai, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată de IDIS „Viitorul”.

„Asistăm la un proces de dispariție a producției de lapte în gospodăriile populației. Fermele de bovine încep să își revină, dar nu pot compensa ritmul accelerat cu care moldovenii renunță la vacile de lapte. În consecință, Moldova a devenit dependentă de importuri”, a declarat Ioniță.

Potrivit datelor prezentate de economist, producția de lapte a scăzut de la: 1,5 milioane tone în 1990, la 232,9 mii tone în 2024, adică nivelul anilor 1950. Această scădere reflectă, în principal, retragerea gospodăriilor casnice din activitatea de creștere a vacilor, în timp ce fermele specializate reușesc doar parțial să compenseze pierderile.

Numărul total de vaci pentru lapte s-a redus de la 453 mii capete în 1985, la 63,1 mii capete în 2025, dintre care doar 10,5 mii se află în ferme, restul în gospodăriile individuale.

În 2024, 45% din valoarea pieței lactatelor este formată din produse de import, în creștere față de 18% în 2015. Dacă în acel an, din totalul de 2,6 miliarde lei, doar 500 milioane reprezentau importuri, în 2024 s-a ajuns la 5,7 miliarde lei, dintre care 2,5 miliarde lei – importuri, iar 3,2 miliarde lei – produse locale.

„Mai mult de jumătate din banii pe care îi cheltuim pe lactate se duc pe produse din import, dacă includem și adaosurile comerciale”, susține Veaceslav Ioniță.

Comparativ cu 2015, importurile de produse lactate au crescut de peste cinci ori în 2015: 26,9 milioane USD, în 2024: 141,3 milioane USD. Iar defalcările la 86,5 mil. USD – unt, brânzeturi și cașcaval, 31 mil. USD – lapte și smântână, 23,7 mil. USD – iaurt, chefir și alte produse fermentate
Peste 54% din aceste produse provin din Ucraina, restul din Polonia, Germania, Belarus, Italia și alte țări.

Consumul de cașcaval a crescut de la 0,4 kg/persoană/an în 2000, la 6,1 kg/persoană/an în 2024.
Totuși, Republica Moldova consumă cel mai puțin cașcaval pe cap de locuitor din Europa, unde media UE este de 20 kg/an/persoană.

În 2024, din cele 14,7 mii tone de cașcaval consumate, doar 3 mii tone au fost produse local, restul – importate.

„Avem o creștere rapidă a consumului de produse lactate, dar în loc ca această cerere să fie satisfăcută de producția locală, este acoperită aproape exclusiv din importuri”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.