Daunele provocate de Rusia în Ucraina se ridică la 600 de miliarde de dolari. Orașele cel mai greu afectate

Pierderile economice totale pentru Ucraina cauzate de invazia Rusiei sunt estimate la 564 – 600 de miliarde de dolari, potrivit Școlii de Economie din Kiev (KSE).

Suma include daunele directe provocate locuințelor și altor clădiri, infrastructurii și proprietăților, precum și pe cele indirecte, respectiv scăderea PIB-ului, pierderea investițiilor și a lucrătorilor și costurile suplimentare de apărare și sprijin social, notează BBC.

Pierderile directe din distrugerea clădirilor și infrastructurii sunt estimate la 105 de miliarde de dolari, valoarea locuințelor deteriorate ridicându-se la aproximativ 40 de miliarde de dolari din această cifră.

Clădirile rezidențiale din orașele Mariupol, aflat acum sub control rusesc după un asediu îndelungat, Harkov și Cernihiv, ambele bombardate puternic de Rusia înainte ca forțele sale să se retragă, Severodonețk și Lisichansk din Donbas, unde au loc lupte grele în prezent, sunt cel mai grav afectate.

În privința companiilor ucrainene, acestea au înregistrat pierderi economice de 11 miliarde de dolari, din care peste jumătate de miliard de dolari doar în ultima săptămână. Peste 200 de companii, fabrici și fabrici ucrainene au fost distruse, avariate sau confiscate de Rusia, arată raportul KSE.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#pierderi #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a avut o întrevedere cu Kenji Okamura, director general adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI), în cadrul Reuniunilor anuale ale Grupului Băncii Mondiale și FMI, care se desfășoară la Washington în perioada 13–18 octombrie 2025.

Discuțiile s-au concentrat pe perspectivele economice globale și regionale, pe reziliența economiei Republicii Moldova și pe rolul BNM în consolidarea stabilității financiare și promovarea reformelor structurale, în linie cu obiectivul de aderare la Uniunea Europeană.

Anca Dragu a prezentat evoluțiile macroeconomice recente, accentuând menținerea unui sector bancar solid și bine capitalizat, progresele în guvernanță și transparență, precum și modernizarea infrastructurii de plăți. Ea a subliniat că operarea Moldovei în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) confirmă maturizarea cadrului instituțional și apropierea de standardele europene.

Kenji Okamura a remarcat aderarea la SEPA drept un semnal de încredere al partenerilor internaționali în soliditatea sistemului financiar moldovenesc, menționând și finalizarea cu succes a exercițiului FSAP (Programul de Evaluare a Sectorului Financiar) realizat de FMI și Banca Mondială. Evaluarea a vizat calitatea reglementării și supravegherii bancare, capacitatea de gestionare a crizelor și accesul IMM-urilor la finanțare.

„Vom continua parcursul european al Republicii Moldova cu aceeași consecvență și încredere: stabilitate, transparență și reforme. Prin modernizarea infrastructurii de plăți și consolidarea guvernanței, apropiem sistemul financiar al Republicii Moldova de standardele europene și contribuim la creșterea încrederii și a rezilienței economice”, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

În perioada următoare, BNM și FMI vor aprofunda cooperarea pentru consolidarea cadrului macroprudențial și sporirea stabilității sistemului financiar național.