De ce le e frică SUA și UE să confiște rezervele Rusiei din străinătate: Motivul neștiut legat de China

În timp ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă pentru al doilea an, aliații occidentali ai Ucrainei se tem să confiște 300 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate. Cu toate acestea, Occidentul se teme probabil că China își va retrage rezervele occidentale în valoare de 3.000 de miliarde de dolari.

După începutul războiului lui Putin din Ucraina, Occidentul a înghețat 300 de miliarde de dolari din rezervele federale ale Rusiei, care sunt deținute în principal în obligațiuni guvernamentale din Statele Unite, Marea Britanie și Germania, potrivit Euromaidan Press.

Acești bani ar putea fi cheltuiți fie pentru a acoperi propriile cheltuieli ale Occidentului pentru război, fie pentru a finanța ajutor suplimentar și reconstrucția Ucrainei. „În loc să trimită banii rușilor pentru reconstrucția Ucrainei chiar acum, ei rămân în conturi și așteaptă în liniște, ca la sfârșitul războiului să se întoarcă la Moscova”, rezumă analistul ucrainean Bohdan Miroșnicenko.

Guvernele occidentale știu exact câte obligațiuni au fost emise către Rusia și ce bănci au fost implicate în tranzacții atât de mari. Cu toate acestea, țările sunt reticente în a crea un mecanism pentru confiscarea acestor bunuri.

Țările europene și Statele Unite ar putea folosi instrumente similare folosite de Ucraina. Cu toate acestea, ei nu îndrăznesc să încalce imunitatea suverană, împiedicând o țară să ia banii altei țări, chiar dacă Rusia a încălcat numeroase reguli din Carta ONU și a comis crima de agresiune, ceea ce îi anulează imunitatea.

Se pare că principalul motiv al inacțiunii este teama de a pierde alte investiții, inclusiv peste 3 trilioane de dolari din rezerve chineze în monede occidentale. În cazul în care țările occidentale arată că sunt gata să confiște activele în caz de războaie împotriva țărilor terțe, China și alte țări asiatice și africane își pot retrage parțial rezervele și le pot converti în aur sau yuani.

În loc să confiște banii ruși, UE speră în implementarea rezoluției ONU privind reparațiile adoptată la 14 noiembrie 2022. Potrivit rezoluției, țările ar trebui să creeze un fond internațional care să acumuleze active rusești și să le folosească pentru a reconstrui Ucraina. Cu toate acestea, o jumătate de an mai târziu, implementarea rezoluției rămâne în stadiul de negocieri.
După ocuparea Crimeei și începutul războiului din Donbas în 2014, Banca Centrală a Rusiei a acumulat bani pentru un nou război. Rezervele internaționale ale Rusiei au crescut de la 385 de miliarde de dolari în 2014 la 630 de miliarde de dolari în 2022. Cele 300 de miliarde de dolari înghețate reprezintă mai puțin de jumătate din rezervele rusești, iar înghețarea lor a avut un impact redus.

Anticipând noi sancțiuni, Rusia a redus și ponderea activelor în dolari americani și lire sterline și a crescut ponderea activelor în euro și yuani. În special, obligațiunile de trezorerie americane în valoare de 150 de miliarde de dolari în 2014 au scăzut la 5 miliarde de dolari în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.