De ce le e frică SUA și UE să confiște rezervele Rusiei din străinătate: Motivul neștiut legat de China

10 Mai 2023, 06:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Mai 2023, 06:01 // Actual //  bani.md

În timp ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă pentru al doilea an, aliații occidentali ai Ucrainei se tem să confiște 300 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate. Cu toate acestea, Occidentul se teme probabil că China își va retrage rezervele occidentale în valoare de 3.000 de miliarde de dolari.

După începutul războiului lui Putin din Ucraina, Occidentul a înghețat 300 de miliarde de dolari din rezervele federale ale Rusiei, care sunt deținute în principal în obligațiuni guvernamentale din Statele Unite, Marea Britanie și Germania, potrivit Euromaidan Press.

Acești bani ar putea fi cheltuiți fie pentru a acoperi propriile cheltuieli ale Occidentului pentru război, fie pentru a finanța ajutor suplimentar și reconstrucția Ucrainei. „În loc să trimită banii rușilor pentru reconstrucția Ucrainei chiar acum, ei rămân în conturi și așteaptă în liniște, ca la sfârșitul războiului să se întoarcă la Moscova”, rezumă analistul ucrainean Bohdan Miroșnicenko.

Guvernele occidentale știu exact câte obligațiuni au fost emise către Rusia și ce bănci au fost implicate în tranzacții atât de mari. Cu toate acestea, țările sunt reticente în a crea un mecanism pentru confiscarea acestor bunuri.

Țările europene și Statele Unite ar putea folosi instrumente similare folosite de Ucraina. Cu toate acestea, ei nu îndrăznesc să încalce imunitatea suverană, împiedicând o țară să ia banii altei țări, chiar dacă Rusia a încălcat numeroase reguli din Carta ONU și a comis crima de agresiune, ceea ce îi anulează imunitatea.

Se pare că principalul motiv al inacțiunii este teama de a pierde alte investiții, inclusiv peste 3 trilioane de dolari din rezerve chineze în monede occidentale. În cazul în care țările occidentale arată că sunt gata să confiște activele în caz de războaie împotriva țărilor terțe, China și alte țări asiatice și africane își pot retrage parțial rezervele și le pot converti în aur sau yuani.

În loc să confiște banii ruși, UE speră în implementarea rezoluției ONU privind reparațiile adoptată la 14 noiembrie 2022. Potrivit rezoluției, țările ar trebui să creeze un fond internațional care să acumuleze active rusești și să le folosească pentru a reconstrui Ucraina. Cu toate acestea, o jumătate de an mai târziu, implementarea rezoluției rămâne în stadiul de negocieri.
După ocuparea Crimeei și începutul războiului din Donbas în 2014, Banca Centrală a Rusiei a acumulat bani pentru un nou război. Rezervele internaționale ale Rusiei au crescut de la 385 de miliarde de dolari în 2014 la 630 de miliarde de dolari în 2022. Cele 300 de miliarde de dolari înghețate reprezintă mai puțin de jumătate din rezervele rusești, iar înghețarea lor a avut un impact redus.

Anticipând noi sancțiuni, Rusia a redus și ponderea activelor în dolari americani și lire sterline și a crescut ponderea activelor în euro și yuani. În special, obligațiunile de trezorerie americane în valoare de 150 de miliarde de dolari în 2014 au scăzut la 5 miliarde de dolari în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Aug. 2026, 11:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Aug. 2026, 11:36 // Actual //  Ursu Victor

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.