De ce Moldova nu a prevenit criza energetică? Sandu: Pentru că Gazprom nu-și îndeplinește obligațiile contractuale

Președintele Maia Sandu a explicat cauzele crizei energetice, subliniind responsabilitatea companiei Gazprom. „Există un contract încheiat în 2021, valabil până în 2026, care stipulează clar obligațiile fiecărei părți. Gazprom a încetat unilateral să își respecte angajamentele, iar Guvernul analizează posibilitatea de a trage compania la răspundere pentru acest fapt”, a declarat șefa statului.

Ea a precizat că actuala criză nu este rezultatul acțiunilor Guvernului sau ale administrației prezidențiale:
„Eu nu am semnat un acord cu Gazprom, nu m-am obligat să furnizez gaze naturale; Gazprom a făcut-o. În schimb, eu și echipa mea am întreprins toate acțiunile necesare pentru a asigura surse alternative de energie. Malul drept nu trece prin această criză energetică, iar eforturile noastre pentru stabilitatea energetică a țării continuă.”

Referindu-se la situația din regiunea transnistreană, Maia Sandu a declarat că dificultățile sunt cauzate tot de neîndeplinirea obligațiilor de către Gazprom:
„Întrebarea de ce Republica Moldova nu a reușit să prevină criza energetică din regiunea stângă a Nistrului are un răspuns clar: Gazprom nu-și îndeplinește obligațiile contractuale.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sandu #criză #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră