De ce Moldova nu a prevenit criza energetică? Sandu: Pentru că Gazprom nu-și îndeplinește obligațiile contractuale

14 Ian. 2025, 14:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Ian. 2025, 14:05 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Maia Sandu a explicat cauzele crizei energetice, subliniind responsabilitatea companiei Gazprom. „Există un contract încheiat în 2021, valabil până în 2026, care stipulează clar obligațiile fiecărei părți. Gazprom a încetat unilateral să își respecte angajamentele, iar Guvernul analizează posibilitatea de a trage compania la răspundere pentru acest fapt”, a declarat șefa statului.

Ea a precizat că actuala criză nu este rezultatul acțiunilor Guvernului sau ale administrației prezidențiale:
„Eu nu am semnat un acord cu Gazprom, nu m-am obligat să furnizez gaze naturale; Gazprom a făcut-o. În schimb, eu și echipa mea am întreprins toate acțiunile necesare pentru a asigura surse alternative de energie. Malul drept nu trece prin această criză energetică, iar eforturile noastre pentru stabilitatea energetică a țării continuă.”

Referindu-se la situația din regiunea transnistreană, Maia Sandu a declarat că dificultățile sunt cauzate tot de neîndeplinirea obligațiilor de către Gazprom:
„Întrebarea de ce Republica Moldova nu a reușit să prevină criza energetică din regiunea stângă a Nistrului are un răspuns clar: Gazprom nu-și îndeplinește obligațiile contractuale.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 10:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
02 Feb. 2026, 10:48 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană pregătește o posibilă înăsprire semnificativă a sancțiunilor împotriva comerțului cu petrol al Rusia, luând în calcul renunțarea la actualul plafon de preț și introducerea unei interdicții generale privind serviciile maritime pentru transportul țițeiului rusesc.

Potrivit unor surse citate de Bloomberg, noua abordare ar însemna că firmele europene nu ar mai putea oferi asigurări, transport maritim sau alte servicii logistice pentru cargourile de petrol rusesc, indiferent de prețul la care este vândut. Măsura ar elimina una dintre cele mai exploatate portițe din regimul actual de sancțiuni.

Plafonul de preț a fost conceput pentru a permite continuarea exporturilor de petrol rusesc, dar la prețuri reduse, astfel încât veniturile Kremlinului să fie limitate. În practică însă, mecanismul s-a dovedit dificil de monitorizat și ușor de ocolit, deoarece aplicarea sa depinde de documente, declarații și lanțuri comerciale greu de verificat, notează Oil Price.

O interdicție totală a serviciilor ar fi o măsură mai dură și mai greu de evitat, reprezentând o escaladare clară a presiunii economice. Oficialii europeni consideră că o astfel de decizie ar simplifica aplicarea sancțiunilor și ar spori eficiența acestora, într-un moment în care veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, pe fondul prețurilor slabe și al extinderii sancțiunilor.

Discuțiile vin în contextul în care UE urma deja să reducă din nou plafonul de preț pentru petrolul rusesc, de la 1 februarie, la 44,10 dolari pe baril. Totuși, oficialii europeni sunt tot mai conștienți că simpla scădere a pragului nu reduce semnificativ veniturile Moscovei atâta timp cât petrolul continuă să fie comercializat prin rute ocolitoare.

Măsurile recente ale UE, care vizează produsele rafinate obținute din țiței rusesc, au determinat rafinării din Turcia și India să își reducă achizițiile, în timp ce China a preluat o parte din volumele redirecționate, în special prin rafinării mai mici, care cumpără la discounturi mari. Acest lucru a diminuat veniturile Rusiei, însă nu a oprit fluxul de petrol.

O eventuală interdicție a serviciilor maritime ar împinge și mai mult petrolul rusesc spre aceste canale comerciale cu discounturi mari și costuri logistice ridicate și ar face mai dificilă reintroducerea indirectă a țițeiului pe piața europeană prin amestec, relabelare sau rute ocolitoare.

Adoptarea unei astfel de măsuri necesită însă unanimitatea statelor membre, iar unele guverne își exprimă rezervele, temându-se de posibile perturbări ale pieței sau de reacții de retorsiune. În același timp, datele arată că importurile europene de țiței au scăzut anul trecut cu aproape 9%, în timp ce importurile de gaz natural lichefiat au crescut semnificativ, la prețuri mai ridicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!