De ce Moldova nu a prevenit criza energetică? Sandu: Pentru că Gazprom nu-și îndeplinește obligațiile contractuale

Președintele Maia Sandu a explicat cauzele crizei energetice, subliniind responsabilitatea companiei Gazprom. „Există un contract încheiat în 2021, valabil până în 2026, care stipulează clar obligațiile fiecărei părți. Gazprom a încetat unilateral să își respecte angajamentele, iar Guvernul analizează posibilitatea de a trage compania la răspundere pentru acest fapt”, a declarat șefa statului.

Ea a precizat că actuala criză nu este rezultatul acțiunilor Guvernului sau ale administrației prezidențiale:
„Eu nu am semnat un acord cu Gazprom, nu m-am obligat să furnizez gaze naturale; Gazprom a făcut-o. În schimb, eu și echipa mea am întreprins toate acțiunile necesare pentru a asigura surse alternative de energie. Malul drept nu trece prin această criză energetică, iar eforturile noastre pentru stabilitatea energetică a țării continuă.”

Referindu-se la situația din regiunea transnistreană, Maia Sandu a declarat că dificultățile sunt cauzate tot de neîndeplinirea obligațiilor de către Gazprom:
„Întrebarea de ce Republica Moldova nu a reușit să prevină criza energetică din regiunea stângă a Nistrului are un răspuns clar: Gazprom nu-și îndeplinește obligațiile contractuale.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sandu #criză #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producția agricolă totală a Republicii Moldova a avut o evoluție mixtă în anul 2025. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), sectorul vegetal a înregistrat o creștere puternică, care a compensat parțial scăderea din zootehnie. Per ansamblu, producția vegetală a crescut cu 21,3% față de 2024, în timp ce producția animalieră s-a redus cu 3,4%.

Creșterea agriculturii a fost susținută în principal de recoltele mai mari la culturile de bază. Producția de cereale și leguminoase boabe a ajuns la 2,76 milioane tone, în creștere cu 27,1% față de anul precedent. Recolta de grâu a urcat la 1,59 milioane tone (+33,0%), porumbul pentru boabe a atins 854,9 mii tone (+19,2%), iar orzul a crescut la 222,6 mii tone (+11,1%). O evoluție spectaculoasă a fost consemnată la leguminoasele pentru boabe, care au avansat cu 70,5%.

Totodată, un salt a fost înregistrat la rapiță, unde producția a crescut de aproximativ 3,4 ori, până la 295,4 mii tone. De asemenea, floarea-soarelui a consemnat o majorare de 35,7%, până la 840,2 mii tone.

Creșteri moderate au fost înregistrate la struguri, care au ajuns la 448,5 mii tone (+13,1%), la cartofi – 148,0 mii tone (+9,3%), la fructe, nuci și pomușoare – 629,4 mii tone (+6,0%) și la legume – 263,1 mii tone (+5,7%). În același timp, producția de sfeclă de zahăr a scăzut cu 19,5%, iar cea de culturi bostănoase alimentare s-a redus cu 4,7%.

Roada medie la cereale și leguminoase boabe a urcat la 31,9 chintale la hectar, cu 35,7% peste nivelul din 2024. Sporuri importante au fost consemnate și la porumb (+43,2%), floarea-soarelui (+38,5%), grâu (+25,9%) și rapiță (+33,2%).

Pe segmentul zootehnic, evoluția rămâne negativă. Producția de animale în greutate vie a coborât la 169,6 mii tone, în scădere cu 5,4%. Totuși, producția de lapte a crescut la 282,5 mii tone (+5,7%), iar producția de ouă a ajuns la 636,4 milioane bucăți (+1,4%).

În 2025, producția vegetală a reprezentat 74% din totalul producției agricole, față de 64% în 2024, în timp ce sectorului animalier i-a revenit doar 26%.

La începutul anului 2026, efectivele de animale continuă să se reducă, în special în gospodăriile populației. Numărul bovinelor a scăzut la 95,8 mii capete (-3,0%), cel al porcinelor la 289,6 mii capete (-23,7%), iar efectivul de ovine și caprine la 531,6 mii capete (-5,4%). Reducerea porcinelor este cea mai severă din sector.