De ce Moldova nu a prevenit criza energetică? Sandu: Pentru că Gazprom nu-și îndeplinește obligațiile contractuale

Președintele Maia Sandu a explicat cauzele crizei energetice, subliniind responsabilitatea companiei Gazprom. „Există un contract încheiat în 2021, valabil până în 2026, care stipulează clar obligațiile fiecărei părți. Gazprom a încetat unilateral să își respecte angajamentele, iar Guvernul analizează posibilitatea de a trage compania la răspundere pentru acest fapt”, a declarat șefa statului.

Ea a precizat că actuala criză nu este rezultatul acțiunilor Guvernului sau ale administrației prezidențiale:
„Eu nu am semnat un acord cu Gazprom, nu m-am obligat să furnizez gaze naturale; Gazprom a făcut-o. În schimb, eu și echipa mea am întreprins toate acțiunile necesare pentru a asigura surse alternative de energie. Malul drept nu trece prin această criză energetică, iar eforturile noastre pentru stabilitatea energetică a țării continuă.”

Referindu-se la situația din regiunea transnistreană, Maia Sandu a declarat că dificultățile sunt cauzate tot de neîndeplinirea obligațiilor de către Gazprom:
„Întrebarea de ce Republica Moldova nu a reușit să prevină criza energetică din regiunea stângă a Nistrului are un răspuns clar: Gazprom nu-și îndeplinește obligațiile contractuale.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sandu #criză #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele oficiale de rezervă ale Republicii Moldova au continuat să crească la începutul anului 2026 și au depășit pragul de 5,11 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

La data de 16 ianuarie 2026, activele oficiale de rezervă au constituit 5,113 miliarde euro, în creștere față de 9 ianuarie 2026, când acestea se situau la 5,104 miliarde euro, și față de 2 ianuarie 2026, când nivelul rezervelor era de 5,097 miliarde euro.

Comparativ, la 31 decembrie 2025, rezervele valutare se cifrau la 5,104 miliarde euro, iar pe parcursul lunii decembrie 2025 acestea au oscilat între 5,087 miliarde euro (26 decembrie) și 5,090 miliarde euro (19 decembrie).

Structura rezervelor arată că cea mai mare pondere revine rezervelor valutare în valută convertibilă, care la 16 ianuarie 2026 au însumat 5,095 miliarde euro. Din această sumă, aproximativ 4,52 miliarde euro au fost plasate în valori mobiliare, iar circa 579 milioane euro reprezentau disponibilități și plasări la termen, majoritatea acestora fiind deținute la alte bănci centrale, Banca Reglementelor Internaționale și Fondul Monetar Internațional.

Poziția de rezervă la FMI s-a menținut la un nivel modest, de circa 5,9 milioane euro, în timp ce deținerile de aur monetar au ajuns la 9,46 milioane euro, în creștere față de finalul anului 2025. De asemenea, valoarea drepturilor speciale de tragere (DST) a urcat la început de 2026, până la 9,2 milioane euro, de la niveluri sub 2 milioane euro înregistrate la sfârșitul anului trecut.