De ce nu scad tarifele la gaz

Scăderea prețurilor la gazul natural în regiune de la finele anului precedent și prima parte a anului curent ar crea precondiții pentru diminuarea tarifului la gazul în rețea și energia termica odată cu acoperirea devierilor financiare acumulate în perioadele precedente, constată Banca Națională a Moldovei.

Banca centrală spune că, având în vedere posibilitatea existenței unor rezerve de gaz procurate la un preț relativ mai mare, precum și devierile tarifare acumulate în perioadele precedente, scăderea tarifului poate întârzia. „După dispariția devierilor financiare acumulate anterior, vor exista precondiții pentru reducerea tarifului la gazul din rețea în perioada următoare, fapt ce va implica diminuarea tarifului și la energia termica. Totuși, momentul exact al ajustărilor și magnitudinea acestora reprezintă o incertitudine”, spune BNM.

Ultima dată gazul livrat consumatorilor casnici s-a ieftinit în data de 7 iunie, cu 11,21 de lei per metru cub, la 18,06 lei cu TVA.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov declara anterior că tarifele la gaz ar putea scădea în toamnă când vor fi consumate cele 100 milioane metri cubi de gaz din rezervă. Metanul fusese achiziționat la un preț de 1000 de dolari mia de metri cubi în sezonul trecut de încălzire.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarif #gaz #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.