DE CE nu sunt bogat? 10 motive care vă împiedică să deveniți milionar

Mereu te întrebi de ce încă nu ai ajuns bogat? Dar te-ai gândit vreodată că cauza poate fi chiar în tine? Iată 10 dintre motivele pentru care încă nu ai devenit bogat.

1. Nu faci planuri

Încercați să răspundeți cât mai specific la întrebările: Ce aștepți de la viață? Ce ai vrea să faci în cinci ani? Ce venit ai vrea să ai? Unde ai vrea să lucrezi? Ce ar trebui de făcut pentru asta? Dacă nu aveți planuri, sunt mari șanse ca ani mai târziu să vă regăsiți în același punct ca acum.

2. Credeți în miracolele financiare

Încetați să mai credeți că există miracole financiare. Chiar dacă și există ele se întâmplă foarte rar. Începeți să acționați și numai credeți în povești precum că în urma unui curs veți deveni miliardar. Pe lângă toate informațiile pe care le aveți, mai trebuie să munciți.

3. Căutați motive, nu oportunități.

Este convenabil și plăcut să dai vina pe guvern, pe familie sau prieteni pentru problemele tale financiare. Dar tu însuți ești responsabil pentru viața ta. Îți poți petrece întreaga viață în disperare și invidie sau poți încerca să faci ceva.

4. Nu înveți

Fără a te dezvolta nu vei avea succes, indiferent de domeniul în care activezi. Cunoștințele pe care le ai acum nu vor mai fi actuale și peste câțiva ani. Iată de ce este important să continui să înveți.

5. Ești leneș

Steve Jobs a spus că trebuie să lucrezi nu 12 ore, ci cu capul. Cu cât ai mai mult succes, cu atât este mai scumpă ora ta. Aceasta înseamnă că lucrul din greu este încă profitabil.

Fii mereu deschis spre activitățile care îți aduc venituri suplimentare și nu îți fie lene să mergi la un interviu de angajare. Nu veți obține milioane, dacă pur și simplu veți aștepta.

6. Ai ales cercul social greșit

Orice mediu creează dependență. Dacă ești înconjurat de oameni pasivi, neinteresați, și tu vei deveni așa. Când comunici cu oameni de succes, îți este mai ușor să crezi că realizarea a ceva este real: ai exemple în fața ochilor tăi. Începi să acționezi, să te îmbunătățești, pentru că toată lumea din jurul tău o face.

7. Ai atitudine negativă față de veniturile mari

Este greu să-ți dai seama că s-ar putea să nu te îmbogățești niciodată. Prin urmare, sunt create diverse apărări psihologice care ar trebui să netezească această nedreptate: „Nu poți câștiga bani mari prin munca cinstită” sau „Banii nu sunt fericire”. Se spune că sunt bogați, dar răi, iar eu sunt sărac, dar bun. Și, de asemenea, fericiți, în timp ce oamenii bogați suferă.

De fapt, aceste atitudini creează bariere care te fac să ratezi oportunități. De exemplu, vă este teamă când vi se promite un salariu mare că probabil va trebui să faceți ceva ilegal. Aceste unități interioare nu sunt întotdeauna ușor de recunoscut. Dacă veți renunța la ele, posibilitatea de a câștiga mai bine va crește.

8. Nu îți gestionezi bugetul

O gestiune corectă a bugetului te poate ajuta să economisești. Iar economiile te pot ajuta să ajungi la independență și stabilitate financiară.

9. Nu știi cum să comunici

Dacă nu știi să comunici politicos, atunci tu însuți trântești ușile bogăției în fața ta. Comunicarea te va ajuta să menții relații stabile cu clienții, partenerii și cu colegii de serviciu.

10. Nu sunteți gata să vă asumați riscuri

Dacă ar exista instrucțiuni clare despre cum să te îmbogățești rapid și fără riscuri, probabil toți oamenii plecați peste hoatre vor fi în țară. Toată lumea ar folosi aceste sfaturi și și-ar fi asigurat o viață decentă.

Dacă vrei să obții succes și mai mulți bani, riscurile sunt peste tot. Chiar și tranziția la un loc de muncă mai bine plătit este plină de consecințe: este posibil să nu vă înțelegeți cu șeful și să nu treceți perioada de probă. Ce putem spune despre afaceri și investiții.

Nu va fi simplu și sigur. Dar cei care își asumă riscuri au cel puțin o șansă de succes.

#succes #bogatie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză