De ce se scumpeşte totul: preţurile ambalajelor explodează din cauza crizei lanţurilor de aprovizionare

De la hârtie şi carton la conserve şi sticle din plastic, preţurile ambalajelor sunt în creştere puternică pe fondul preţurilor mai mari ale materiilor prime şi penuriilor provocate de criza lanţurilor de aprovizionare la nivel mondial, scrie ZF.

Preţul cartonului pentru ambalaje a explodat odată cu cererea din cauza creşterii preţurilor materiilor prime utilizate pentru fabricare. Astfel, preţul lemnului a înregistrat mai mult de o triplare în Europa în perioada aprilie 2020-aprilie 2021. Amidonul a consemnat de asemenea creşteri dramatice, în jur de 50%, din iunie 2021, iar preţul hârtiei reciclate este şi el în creştere continuă, notează Le Monde.

Conservele sunt de asemenea din ce în ce mai scumpe pe fondul creşterii preţurilor aluminiului. Preţurile aluminiului au avansat pe fondul stocurilor reduse şi al planurilor Chinei de majorare a preţului de referinţă pentru contractele pe cărbune pe termen lung în 2022, potrivit Reuters.

În SUA, o penurie de ambalaje din aluminiu loveşte în producătorii de bere, dar şi de hrană pentru animale. Industria americană a berii a avertizat că penuria ar putea duce la creşterea preţurilor pentru consumatori. Iar iubitorii de animale se confruntă cu o criză de hrană pentru acestea din acelaşi motiv, criza de ambalaje de aluminiu.

O altă penurie resimţită la nivel mondial este cea de PET-uri de plastic, iar competiţia pentru sticle goale din plastic se înteţeşte. Preţurile spot pentru sticle PET reciclate aproape s-au dublat în Europa de la începutul anului, potrivit datelor S&P Global Platts, scrie The Wall Street Journal.

Impactul problemelor existente la nivelul lanţurilor de aprovizionare este resimţit diferit de diversele segmente ale industriei ambalajelor, însă există temeri comune: îngustarea marjelor de profit, potenţialul unor noi întârzieri de livrare, conflictele privitoare la responsabilitate şi nemulţumirea consumatorilor.

Noi închideri de producţie sunt posibile, potrivit IVK Europe, care reprezintă industria materialelor plastice, şi celor mai mari jucători din industria europeană a metalelor. Acestea ar putea duce la pierderi de locuri de muncă şi produse.

Iar efectele sunt ciclice. Orice închideri de producţie vor exacerba probabil întârzierile existente, împingând şi mai departe creşterile de preţuri şi sporind presiunea pe ofertă.

#pretul ambalajelor #lanturi de aprovizionare #scumpiri #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite cresc presiunea asupra Ungariei pentru a înceta importurile de petrol din Rusia, potrivit unei analize publicate de Bloomberg.

Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a respins argumentul Budapestei potrivit căruia lipsa accesului la mare ar obliga țara să depindă în continuare de țițeiul rusesc. Oficialul american a declarat că Washingtonul este pregătit să ajute Ungaria să găsească surse alternative de aprovizionare.

„Prietenii noștri din Ungaria au multe de planificat, iar noi, ca buni aliați, îi vom ajuta să renunțe la petrolul și gazul rusesc”, a declarat Whitaker într-un interviu pentru Fox News.

Premierul Viktor Orbán a minimalizat constant importanța alternativelor, în special a conductei care trece prin Croația, invocând costuri mai mari și limitări de capacitate. Zagrebul, însă, a respins aceste afirmații, subliniind că infrastructura croată are capacitatea necesară pentru a aproviziona atât Ungaria, cât și Slovacia.

„Ungaria, spre deosebire de mulți dintre vecinii săi, nu a elaborat planuri și nu a făcut pași concreți pentru reducerea dependenței de petrolul rusesc. De aceea, vom continua să colaborăm cu Budapesta, dar și cu vecinii săi – Croația și alte state – pentru a-i ajuta să scape de această dependență”, a adăugat Whitaker.

Potrivit sursei, Washingtonul consideră că menținerea legăturilor energetice ale Ungariei cu Moscova subminează politica energetică comună a Uniunii Europene și sporește vulnerabilitatea regiunii în contextul războiului din Ucraina.