De ce se scumpeşte totul: preţurile ambalajelor explodează din cauza crizei lanţurilor de aprovizionare

07 Dec. 2021, 15:38
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
07 Dec. 2021, 15:38 // Actual //  MD Bani

De la hârtie şi carton la conserve şi sticle din plastic, preţurile amba­lajelor sunt în creştere puternică pe fondul preţurilor mai mari ale materiilor prime şi penuriilor provo­cate de criza lanţurilor de aprovizionare la nivel mondial, scrie ZF.

Preţul cartonului pentru ambalaje a explodat odată cu cererea din cauza creşterii preţurilor mate­riilor prime utilizate pentru fabricare. Astfel, preţul lemnului a înre­gistrat mai mult de o triplare în Europa în perioada aprilie 2020-aprilie 2021. Amidonul a consemnat de asemenea creşteri dramatice, în jur de 50%, din iunie 2021, iar preţul hârtiei reciclate este şi el în creştere continuă, notează Le Monde.

Conservele sunt de asemenea din ce în ce mai scumpe pe fondul creşterii preţurilor aluminiului. Preţurile aluminiului au avansat pe fondul stocurilor reduse şi al planurilor Chinei de majorare a preţului de referinţă pentru contractele pe cărbune pe termen lung în 2022, potrivit Reuters.

În SUA, o penurie de ambalaje din aluminiu loveşte în producătorii de bere, dar şi de hrană pentru animale. Industria americană a berii a avertizat că penuria ar putea duce la creşterea preţurilor pentru consumatori. Iar iubitorii de animale se confruntă cu o criză de hrană pentru acestea din acelaşi motiv, criza de ambalaje de aluminiu.

O altă penurie resimţită la nivel mondial este cea de PET-uri de plastic, iar competiţia pentru sticle goale din plastic se înteţeşte. Preţurile spot pentru sticle PET reciclate aproape s-au dublat în Europa de la începutul anului, potrivit datelor S&P Global Platts, scrie The Wall Street Journal.

Impactul problemelor existente la nivelul lanţurilor de aprovizionare este resimţit diferit de diversele segmente ale industriei ambalajelor, însă există temeri comune: îngus­tarea marjelor de profit, potenţialul unor noi întârzieri de livrare, conflictele privitoare la respon­sabilitate şi nemulţumirea consu­matorilor.

Noi închideri de producţie sunt posibile, potrivit IVK Europe, care reprezintă industria materialelor plastice, şi celor mai mari jucători din industria europeană a metalelor. Acestea ar putea duce la pierderi de locuri de muncă şi produse.

Iar efectele sunt ciclice. Orice închideri de producţie vor exacerba probabil întârzierile existente, împingând şi mai departe creşterile de preţuri şi sporind presiunea pe ofertă.

Realitatea Live

27 Dec. 2025, 10:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Dec. 2025, 10:43 // Actual //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII