De ce străinii au inclus Moldova pe lista de călătorii după pandemie. Cele 5 motive

Datorită campaniilor ample de promovare a Moldovei, profilul turistic al țării s-a remarcat pe plan internațional în ultimii cinci ani. Conștientizarea turismului experiențial oferit în Republică, precum și emoțiile generate în urma descoperirii valorilor culturale, istorice și naturale, reprezintă motivațiile actuale emergente pentru călătorii.

„Impactul activităților de promovare s-a transpus în cele peste 500 de publicaţii în reviste străine și platforme online, precum Gambero Rosso, Național Geographic, Vogue, CNN, BBC travel, Euronews, realizate în urma tururilor de presă și de familiarizare, cu participarea a peste 250 jurnaliști și formatori de opinie. Aceste realizări se datorează eforturilor echipei ANTRIM, care a beneficiat de sprijinul și expertiza Proiectului de Competitivitate, finanțat de USAID, Guvernul Suediei și Guvernul Marii Britanii – partenerul strategic al ANTRIM și industriei turismului din Moldova”,subliniază Diana Lazăr, Vice-Directorul Proiectului de Competitivitate din Moldova, scrie realitatea.md.

Rolul culminant al campaniei intitulate „Hora Mărțișorului”, a fost redat de către ANTRIM, în colaborare cu partenerul strategic al industriei turismului din Moldova, prin intermediul lansării campaniei de informare destinată presei internaționale.

„Din dorința de a crește comunitatea purtătoare de patrimoniu cultural imaterial, alinierea la campania Hora Mărțișorului a fost realizată ca o acțiune firească cu scopul de a accentua semnificația acestei tradiții naționale – ca simbol ce transmite un mesaj puternic de speranță și renaștere. Prin implicarea tradițională a echipelor ambasadelor Moldovei în străinătate, Biroului relații cu diaspora, comunităților de moldoveni din statele de reședință dar și prietenii Moldovei în străinătate, am celebrat Mărțișorul cu o serie de activități diverse menite să ne unească virtual într-o mare Horă a Mărțișorului”, a menționat Daniel Vodă, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, șef al serviciului diplomație publică, comunicare strategică și interacțiune cu presa.

Potrivit reprezentanților ANTRIM, din dorința de a contribui în continuare la construcția notorietății brandului turistic de țară au fost alcătuite cinci motive pentru a adăuga Moldova în lista de călătorii post-pandemie, prin serviciul Cision PR, liderul global de popularizare a noutăților pe platforme online și imprimate:

1. În Moldova, poți gusta cele mai bune vinuri întâlnite vreodată

O călătorie la cel puțin câteva vinării incluse în Drumul Vinului Moldovei ar trebui să fie pe lista dorințelor. Moldova oferă experiențe oenogastronomice remarcabile, de la mese rafinate și degustări de vinuri premiate la competiții internaționale, până la vinuri artizanale completate de bucatele tradiționale.

2. Ai ocazia să te bucuri de peisaje naturale deosebit de frumoase și poți trăi conceptul de slow-life

Moldova își încântă vizitatorii cu istoria bogată și natura intactă. Grota Duruitoarea Veche formată sub influența de milioane de ani în urmă a Mării Sarmatice te vor face să te regăsești pe un platou de film similar celui din „The Lord of the Rings”, la fel ca peșterile medievale și mănăstirile sculptate în stâncile de la Orheiul Vechi și Saharna. Moldova este una dintre puținele țări din Europa în care oamenii încă mai pot experimenta o conceptul slow-life – o viață mai simplă, care implică practicile agriculturii durabile, ca un moment de relaxare pentru corp și minte.

3. Dacă îți place modul de viață activ – aici vei găsi activități potrivite

Vizitatorii dornici de aventură ușoară, pot alege o călătorie cu kayak-ul, drumeții prin păduri, un traseu cu bicicleta sau participarea la un maraton în pivnițele Cricova, galerie subterană inclusă în cartea recordurilor Guinness.

4. Poți vedea elemente din arhitectura și istoria sovietică

Anul acesta Moldova sărbătorește 30 de ani de independență. Cu toate acestea, o bună parte a complicatului trecut sovietic este în continuare vizibilă în arhitectura urbană, în special în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

5. Și de ce nu, să mergi într-un tur al caselor scriitorilor, pentru a descoperi mai multe din istoria Moldovei?

Descoperiți istoria modernă a Moldovei vizitând casele scriitorilor și artiștilor, transformate în muzee. Casa primului poet contemporan din Moldova Grigore Vieru din satul Pererâta, este un exemplu de arhitectură tradițională de la sat. Între timp, casa poetului rus Alexandr Pușkin din Chișinău, unde a fost exilat, este o mostră a istoriei urbane de la începutul secolului al XIX-lea.

Aici poți citi mai multe detalii despre noua campanie de promovare a Moldovei ca destinație turistică, lansată recent de Agenția de Investiții din Moldova.

#pamdemie #turism #Republica Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o criză profundă a forței de muncă, atât din punct de vedere numeric, cât și calitativ, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „7 Zile” de la postul Cinema 1.

Potrivit lui Ioniță, în prezent, în economia națională activează doar 854.000 de persoane, dintre care aproximativ 200.000 lucrează în sectorul bugetar, iar restul – puțin peste 600.000, în sectorul real. „Este o cifră dramatică, care nu s-a schimbat de peste 15 ani. Ne-am prăbușit din 1990 până în 2010, iar de atunci batem pasul pe loc”, a spus economistul.

Mai grav, afirmă el, este faptul că numărul moldovenilor care lucrează peste hotare este mai mare decât al celor activi în economia națională, ceea ce face din Moldova o situație aproape unică în lume pentru o țară cu o populație de peste 2 milioane de locuitori.

„În sectorul construcțiilor, spre exemplu, nu e atât problema că pleacă muncitori, ci că pleacă cei calificați și vin necalificați. Avem meserii unde îți trebuie ani de experiență ca să devii bun. Dacă pleacă cei care știu meserie și vin începători, e o catastrofă”, a explicat Ioniță.

El a subliniat că fluctuația personalului a devenit alarmantă, în special în sectoarele critice. „În Horeca, 60% din angajați se schimbă într-un an. Dacă la restaurant mai poți accepta o farfurie adusă stângaci, în construcții, în medicină sau în educație, această instabilitate devine periculoasă”.

Economistul a adus în discuție și un aspect sensibil: segregarea forței de muncă în funcție de calificare. Cei mai buni pleacă, cei slab pregătiți rămân. „Nu e citatul meu, dar un antreprenor din sud mi-a spus clar: în Moldova au rămas doar prudevoi musări. Adică cei mai slabi, mai vulnerabili”, a afirmat Ioniță.

Acesta leagă creșterea sărăciei absolute din Moldova exact de această migrație selectivă. „Nu că s-au înmulțit săracii, ci pentru că cei tineri și mai înstăriți au plecat, iar în țară au rămas doar cei vulnerabili. Așa e și cu piața muncii”.

În 2023, forța de muncă a scăzut cu 33.000 de persoane, dintre care 31.000 doar în agricultură, în timp ce sectorul bugetar a crescut ușor. „E o degradare continuă, iar ce e mai grav e că nu vine din interior o reechilibrare. Nu doar că pleacă, dar pleacă cei mai buni, iar cei care vin nu știu meserie”.

Ioniță spus că cea mai mare dramă a economiei moldovenești nu este doar lipsa oamenilor, ci pierderea calității acestora: „Avem din ce în ce mai puțini și din ce în ce mai slab pregătiți”.