De ce unii au scumpit pâinea? Instituția vinovată și compania favorizată în cumpărarea grâului din rezerva de stat

Agenția Rezerve Materiale (ARM), instituție subordonată Ministerului Afacerilor Interne s-ar face vinovată de faptul că unele întreprinderi au majorat prețul la pâine, după ce ar fi oferit condiții preferențiale companiei „Ancom Agro” SRL la scoaterea grâului alimentar din rezerva de stat pentru împrospătare. La o asemenea decizie a ajuns Consiliul Concurenței (CC), care a sesizat pe cazul dat și Serviciul de Informații și Securitate (SIS), scrie Realitatea.md.

Astfel, în cadrul investigației CC s-a constatat că în perioada iulie 2020 – aprilie 2021, restrângerea concurenței de către ARM, s-a manifestat prin descalificarea neîntemeiată a întreprinderilor participante la concursul organizat în iulie 2020, aplicarea selectivă și neargumentată a unor proceduri diferite de desemnare a întreprinderilor-beneficiare către care urma a fi eliberat grâul alimentar cu titlu de împrospătare și favorizarea prin preț a „Ancom Agro” SRL, respectiv acordarea de privilegii pentru activitatea pe piața comercializării grâului alimentar.

„ARM, în calitate de autoritate responsabilă, nu a reacționat prompt la problemele provocate de seceta anului precedent, fapt confirmat, inclusiv prin oferirea răspunsurilor tardive către solicitanți, având în vedere că unul din scopurile creării rezervelor de stat este asigurarea funcţionării stabile a economiei naţionale şi apărării ţării în situaţiile de urgenţă/excepţionale, în cazul apariţiei unor fenomene sociale sau economice şi contribuirii la stabilitate în sectoarele economiei naţionale în cazul apariţiei unor disfuncţionalităţi. Faptele anticoncurențiale admise de ARM au cauzat lipsa grâului pe piață la prețuri rezonabile (în primul semestru al anului 2021), respectiv unii producători – solicitanți ai grâului din rezervele de stat, în consecință, au majorat prețul de comercializare a produselor de panificație”, se arată în investigația CC.

Consiliul Concurenței a constatat că a fost încălcate prevederile Legii concurenței, de către Agenția Rezerve Materiale, prin limitarea drepturilor întreprinderilor de procurare, stabilirea de condiții discriminatorii și acordarea de privilegii neprevăzute de lege pentru activitatea „Ancom Agro” SRL.

Totodată, CC a venit cu recomandarea de a modifica cadrul normativ primar, secundar și/sau departamental, în partea ce ține de modalitatea de eliberare a bunurilor din rezervele de stat și/sau de mobilizare, în vederea respectării principiilor concurenței.

Amintim că, în primăvara anului curent un val de proteste și nemulțumiri a stârnit decizia autorităților de atunci, guvernare care era asigurată de PSRM, pentru faptul că a permis exportul de grâu din țară, din rezerva de stat, care a fost scos pentru împrospătare.

Atunci, președinta țării a solicitat Guvernului să impună moratoriu pe export a grâului, însă recomandarea a fost satisfăcută doar pentru câteva zile, ulterior fiind permis acest lucru.

Tot atunci, Agenția Rezerve Materiale dădea asigurări că totul decurge conform procedurilor legale și nimeni nu este favorizat sau implicat în scheme ilegale.

Precizăm că, la 9 august curent, președintele CC, Marcel Răducan, și membra plenului Ala Popescu au depus cerere de demisie. Parlamentul urmează să aprobe cererile la 13 august curent, în cadrul ședinței extraordinare.

#paine #ARM #scumpire #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.