De ce unii au scumpit pâinea? Instituția vinovată și compania favorizată în cumpărarea grâului din rezerva de stat

Agenția Rezerve Materiale (ARM), instituție subordonată Ministerului Afacerilor Interne s-ar face vinovată de faptul că unele întreprinderi au majorat prețul la pâine, după ce ar fi oferit condiții preferențiale companiei „Ancom Agro” SRL la scoaterea grâului alimentar din rezerva de stat pentru împrospătare. La o asemenea decizie a ajuns Consiliul Concurenței (CC), care a sesizat pe cazul dat și Serviciul de Informații și Securitate (SIS), scrie Realitatea.md.

Astfel, în cadrul investigației CC s-a constatat că în perioada iulie 2020 – aprilie 2021, restrângerea concurenței de către ARM, s-a manifestat prin descalificarea neîntemeiată a întreprinderilor participante la concursul organizat în iulie 2020, aplicarea selectivă și neargumentată a unor proceduri diferite de desemnare a întreprinderilor-beneficiare către care urma a fi eliberat grâul alimentar cu titlu de împrospătare și favorizarea prin preț a „Ancom Agro” SRL, respectiv acordarea de privilegii pentru activitatea pe piața comercializării grâului alimentar.

„ARM, în calitate de autoritate responsabilă, nu a reacționat prompt la problemele provocate de seceta anului precedent, fapt confirmat, inclusiv prin oferirea răspunsurilor tardive către solicitanți, având în vedere că unul din scopurile creării rezervelor de stat este asigurarea funcţionării stabile a economiei naţionale şi apărării ţării în situaţiile de urgenţă/excepţionale, în cazul apariţiei unor fenomene sociale sau economice şi contribuirii la stabilitate în sectoarele economiei naţionale în cazul apariţiei unor disfuncţionalităţi. Faptele anticoncurențiale admise de ARM au cauzat lipsa grâului pe piață la prețuri rezonabile (în primul semestru al anului 2021), respectiv unii producători – solicitanți ai grâului din rezervele de stat, în consecință, au majorat prețul de comercializare a produselor de panificație”, se arată în investigația CC.

Consiliul Concurenței a constatat că a fost încălcate prevederile Legii concurenței, de către Agenția Rezerve Materiale, prin limitarea drepturilor întreprinderilor de procurare, stabilirea de condiții discriminatorii și acordarea de privilegii neprevăzute de lege pentru activitatea „Ancom Agro” SRL.

Totodată, CC a venit cu recomandarea de a modifica cadrul normativ primar, secundar și/sau departamental, în partea ce ține de modalitatea de eliberare a bunurilor din rezervele de stat și/sau de mobilizare, în vederea respectării principiilor concurenței.

Amintim că, în primăvara anului curent un val de proteste și nemulțumiri a stârnit decizia autorităților de atunci, guvernare care era asigurată de PSRM, pentru faptul că a permis exportul de grâu din țară, din rezerva de stat, care a fost scos pentru împrospătare.

Atunci, președinta țării a solicitat Guvernului să impună moratoriu pe export a grâului, însă recomandarea a fost satisfăcută doar pentru câteva zile, ulterior fiind permis acest lucru.

Tot atunci, Agenția Rezerve Materiale dădea asigurări că totul decurge conform procedurilor legale și nimeni nu este favorizat sau implicat în scheme ilegale.

Precizăm că, la 9 august curent, președintele CC, Marcel Răducan, și membra plenului Ala Popescu au depus cerere de demisie. Parlamentul urmează să aprobe cererile la 13 august curent, în cadrul ședinței extraordinare.

#paine #ARM #scumpire #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.