De ce unii au scumpit pâinea? Instituția vinovată și compania favorizată în cumpărarea grâului din rezerva de stat

Agenția Rezerve Materiale (ARM), instituție subordonată Ministerului Afacerilor Interne s-ar face vinovată de faptul că unele întreprinderi au majorat prețul la pâine, după ce ar fi oferit condiții preferențiale companiei „Ancom Agro” SRL la scoaterea grâului alimentar din rezerva de stat pentru împrospătare. La o asemenea decizie a ajuns Consiliul Concurenței (CC), care a sesizat pe cazul dat și Serviciul de Informații și Securitate (SIS), scrie Realitatea.md.

Astfel, în cadrul investigației CC s-a constatat că în perioada iulie 2020 – aprilie 2021, restrângerea concurenței de către ARM, s-a manifestat prin descalificarea neîntemeiată a întreprinderilor participante la concursul organizat în iulie 2020, aplicarea selectivă și neargumentată a unor proceduri diferite de desemnare a întreprinderilor-beneficiare către care urma a fi eliberat grâul alimentar cu titlu de împrospătare și favorizarea prin preț a „Ancom Agro” SRL, respectiv acordarea de privilegii pentru activitatea pe piața comercializării grâului alimentar.

„ARM, în calitate de autoritate responsabilă, nu a reacționat prompt la problemele provocate de seceta anului precedent, fapt confirmat, inclusiv prin oferirea răspunsurilor tardive către solicitanți, având în vedere că unul din scopurile creării rezervelor de stat este asigurarea funcţionării stabile a economiei naţionale şi apărării ţării în situaţiile de urgenţă/excepţionale, în cazul apariţiei unor fenomene sociale sau economice şi contribuirii la stabilitate în sectoarele economiei naţionale în cazul apariţiei unor disfuncţionalităţi. Faptele anticoncurențiale admise de ARM au cauzat lipsa grâului pe piață la prețuri rezonabile (în primul semestru al anului 2021), respectiv unii producători – solicitanți ai grâului din rezervele de stat, în consecință, au majorat prețul de comercializare a produselor de panificație”, se arată în investigația CC.

Consiliul Concurenței a constatat că a fost încălcate prevederile Legii concurenței, de către Agenția Rezerve Materiale, prin limitarea drepturilor întreprinderilor de procurare, stabilirea de condiții discriminatorii și acordarea de privilegii neprevăzute de lege pentru activitatea „Ancom Agro” SRL.

Totodată, CC a venit cu recomandarea de a modifica cadrul normativ primar, secundar și/sau departamental, în partea ce ține de modalitatea de eliberare a bunurilor din rezervele de stat și/sau de mobilizare, în vederea respectării principiilor concurenței.

Amintim că, în primăvara anului curent un val de proteste și nemulțumiri a stârnit decizia autorităților de atunci, guvernare care era asigurată de PSRM, pentru faptul că a permis exportul de grâu din țară, din rezerva de stat, care a fost scos pentru împrospătare.

Atunci, președinta țării a solicitat Guvernului să impună moratoriu pe export a grâului, însă recomandarea a fost satisfăcută doar pentru câteva zile, ulterior fiind permis acest lucru.

Tot atunci, Agenția Rezerve Materiale dădea asigurări că totul decurge conform procedurilor legale și nimeni nu este favorizat sau implicat în scheme ilegale.

Precizăm că, la 9 august curent, președintele CC, Marcel Răducan, și membra plenului Ala Popescu au depus cerere de demisie. Parlamentul urmează să aprobe cererile la 13 august curent, în cadrul ședinței extraordinare.

#paine #ARM #scumpire #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.