De ce vor moldovenii să-și schimbe numele? Aproape 2000 de persoane au depus cereri

Agenția de Servicii Publice (ASP) prestează servcii de schimbare a numelui și prenumelui. În perioada anului 2020, aproape 2000 de persoane au solicitat acest serviciu. Iată care sunt motivele invocate de moldoveni.

În perioada anului 2020, în cadrul serviciilor teritoriale de stare civilă au fost depuse 1 988 de cereri de schimbare a numelui sau a prenumelui. Dintre acestea, 1 930 au fost acceptate și numai 58 – respinse.

În primele două luni ale anului curent au fost depuse 384 de cereri, dintre care 373 au fost acceptate, iar 11 – respinse.

Cele mai frecvente motive invocate în cereri:

1. dorința de a reveni la numele de familie de până la căsătorie, în cazul când persoana nu a făcut-o la divorț;

2. dorința de a purta numele de familie al tatălui sau al mamei vitreg/e sau altei persoane care a participat la educația sa;

3. precum și din dorința de a avea același nume de familie ca și al soțului, în cazul când nu a făcut-o la căsătorie;

4. pronunțarea numelui este dificilă;

5. numele sunt lipsite de eufonie;

6. numele sunt ridicole;

7. numele au fost schimonosite prin traducere.

Potrivit Legii privind actele de stare civilă, persoana care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul de a-și schimba numele de familie. În cazul în care persoana nu a atins vârsta de 16 ani, schimbarea se face de către organul de stare civilă, pe baza cererii ambilor părinți, făcându-se rectificările corespunzătoare pe actul de naștere al copilului, fără a se întocmi actul de schimbare a numelui de familie sau a prenumelui.

Când nu se permite schimbarea numelui de familie sau prenumelui?

1. alegerea unui nume de familie sau prenume ce se pronunță dificil sau ridicol;

2. dacă este urmărit penal sau are antecedente penale și nu este reabilitat;

3. în rezultatul schimbării numelui de familie, prin conexare, va deveni compus din trei nume de familie.

4. nu se acceptă transliterarea numelui de familie sau a prenumelui cu caractere latine în baza regulilor ortografice ale unei limbi străine sau cu utilizarea semnelor diacritice.

Schimbarea numelui sau a prenumelui reprezintă un act de stare civilă ce are un caracter individual și unipersonal. Serviciului Stare Civilă îi revine sarcina de a verifica minuțios veridicitatea informației indicate în cerere și în documentele prezentate. Solicitantul poartă răspundere administrativă pentru comunicarea datelor vădit false.

ASP precizează că, deși părinții au dreptul să decidă ce nume să-i dea copilului, Serviciul Stare Civilă poate refuza înscrierea unor prenume care sunt formate din cuvinte indecente ori ridicole.

Cele mai rare prenume de băieți

În Republica Moldova pe lista celor mai rare prenume de băieți se regăsesc: Anastasie, Aron-Ștefan, Cafer, Darwin, Demetrius, Dominic Philippe And, Enriko, Henry, Ioannis, Pantelemon, Salvador, Varfolomei etc.

Cele mai neobișnuite prenume de fete

Cele mai neobișnuite prenume sunt: Audrey, Briella-Damaris, Gulirano, Iliada, Karelya, Leontina, Nailin, Niki, Sare Nil, Stana, Teoctista, Zilia, Maia-Rebeca, Roza etc.

#schimbare #prenume #nume

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul alocă mai puțini bani la ministerul Infrastructurii, dar și cel al Agriculturii. Informațiile se regăsesc în proiectul de Lege a Bugetului pentru anul 2023, aprobat de cabinetul de miniștri.

Cel mai mult s-a tăiat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, condus de Andrei Spînu – 1,5 miliarde lei. Astfel, dacă în 2022, bugetul acestui minister era de 6,1 miliarde lei, pentru 2023 este prevăzut un buget de 4,6 miliarde lei, scrie realitatea.md.

Ministerul Economiei, în fruntea căruia se află Dumitru Alaiba, a pierdut 574 de milioane de lei, comparativ cu anul trecut. Astfel, de la un buget de 827 223 700 lei, cât a fost anul trecut, s-a redus până la 252 939 900 lei.

Veste proastă și pentru agricultori, bugetul ministerului de resort a scăzut cu 550 milioane lei, asta chiar dacă acest an a fost unul secetos, iar scumpirea carburanților și a inputurilor le-a dat mari bătăi de cap fermierilor. Astfel, bugetul ministerului Agriculturii în 2023 va fi de 2,2 miliarde de lei, în comparație cu 2,7 miliarde în anul 2022.

Bugetul ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene a fost diminuat cu 139 de milioane de lei și va fi de peste jumătate de miliard. Totodată, ministerul Mediului va fi redus cu 37 de milioane de lei, până la 561 712 700 lei.

Proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2023 prevede venituri de 64,9 miliarde de lei și cheltuieli de 83,2 de miliarde de lei. Deficitul bugetar anul viitor va fi de peste 18,3 miliarde de lei sau 6% din PIB.