De la agricultură la energie! Slusari, numit membru în cadrul consiliului Energocom

De azi avem un nou membru în cadrul consiliul societății SA Energocom. Reprezentantul societății civile dl. Alexandru Slusari va avea dreptul deplin pentru implicarea la dezvoltarea strategică a companiei inclusiv și pentru o comunicare mai eficientă privind transparența decizională, a scris pe pagina sa de Facebook, directorul interimar Energocom, Victor Bînzari.

Slusari a fost unul dintre liderii protestelor anti-guvernamentale organizate de Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr în perioada 2015-2016, formațiune a cărei vicepreședinte a devenit în 2015.

La parlamentarele din februarie 2019 a fost candidatul Blocului ACUM pe Circumscripția uninominală nr. 28 – mun. Chișinău, dar a cedat în fața socialistului Vlad Batrîncea. Totuși obține un mandat de deputat pe lista națională, în care a fost inclus pe poziția a treia. În noul legislativ a ocupat unul din cele patru fotolii de vicepreședinte și conduce lucrările Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării fraudei bancare.

A făcut dreptul la Universitatea de Stat din Moldova și a lucrat jurist la diverse organizații, funcție de bază în întreaga sa carieră profesională. A fost și președinte al Asociației Republicane a Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect”, domeniu în care își desfășoară activitatea și compania sa Rural-Asig SRL.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consiliu #Energocom #Slusari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.