De necrezut! Un bilet de avion pe direcția Chișinău-București a ajuns să coste de 300 de euro

Ministrul Infrastructurii din Republica Moldova, Andrei Spînu, a adus în atenția publicului problema prețurilor exagerate ale biletelor de avion pentru zborurile de la Chișinău la București, într-o declarație făcută în timpul participării sale la emisiunea „360 de grade” de la Radio Moldova.

Spînu a subliniat că prețul unui bilet de avion pentru un zbor de la Chișinău la București este mai mare decât prețul unui bilet de la Chișinău la Istanbul, ceea ce este considerat inacceptabil. El a exprimat numulțumirea față de lipsa de competiție pe această rută, indicând că, până recent, doar compania Tarom efectua zboruri între cele două capitale.

De exemplu un bilet într-o singură direcție ajunge să coste și 300 de euro.

Cu toate acestea, Andrei Spînu a adăugat că există motive de optimism, deoarece o nouă companie aeriană, Hy Sky, va începe să opereze zboruri între Chișinău și București, ceea ce ar putea duce la o competiție mai sănătoasă și la scăderea prețurilor. Ministrul a promis să discute acest subiect în detaliu în timpul vizitei sale planificate la București în zilele următoare.

În final, Andrei Spînu a subliniat că prețurile exagerate ale biletelor de avion pe această rută reprezintă o problemă semnificativă pentru călătorii din Republica Moldova și că este necesară o intervenție pentru a asigura accesibilitatea și conveniența zborurilor între cele două capitale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bilet #București #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.