De vânzare: 125.000 $ pentru excursii cu balonul până la limita de jos a cosmosului. Zborul de test deja a avut loc

24 Iun. 2021, 12:49
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
24 Iun. 2021, 12:49 // Au Bani //  MD Bani

Dacă încercați să evitați virușii aerieni, să vă îndreptați spre un vid, aceasta nu ar  fi cea mai proastă idee.

O companie din Florida intenționează să conducă pasagerii către marginea spațiului într-o versiune de înaltă tehnologie a unui balon cu aer cald, cu un pilot și până la opt călători într-o capsulă presurizată suspendată.

Compania de zboruri spațiale umane Space Perspective face acum rezervări pentru nava sa spațială Neptun, pentru zboruri la începutul anului 2024, cu bilete la prețuri fixe, ce pot fi achiziționate odată în viașă, la 125.000 de dolari pe persoană.

Depozitele de rezervare rambursabile sunt împărțite, cu avansuri mai mari necesare pentru zborurile din anul I și scăzute pentru rezervările ulterioare.

Zborul de test deja a avut loc

Zborul de test inaugural a decolat pe data de 18 iunie de la Space Coast Spaceport din Titusville, Florida.

Zborul de șase ore și 39 de minute a fost fără echipaj, dar camerele de la bord au surprins o imagine uimitoare a Pământului la răsăritul soarelui.

Perspectiva spațială spune că zborul de testare este o etapă crucială în drumul către dezvoltarea turismului spațial, și crearea de excursii turistice pe îndelete, cu un bar cu de băuturi răcoritoare și capacități de socializare la îndemână.

„Ne-am angajat să schimbăm fundamental modul în care oamenii au acces la spațiu – atât pentru a efectua cercetări atât de necesare în beneficiul vieții de pe Pământ, cât și pentru a extinde modul în care privim și ne conectăm cu planeta noastră”, a declarat fondatorul și co-CEO-ul Space Perspective, Jane Poynter anul trecut, scrie CNN.

Călătoriile de șase ore vor implica o urcare ușoară de două ore, peste 99% din atmosfera Pământului, până la înălțimea de peste 30 de kilometri. Vor mai fi alte două ore disponibile pe îndelete pentru ca pasagerii să se bucure de priveliștile de 360 ​​de grade din cabină înainte ca nava spațială să înceapă coborârea de două ore către ocean, unde se va ateriza în siguranță. Călătoria către țărm va fi finalizată prin navă.

Nava spațială a fost proiectată în colaborare cu studioul de design britanic PriestmanGoode.

„Ne-am uitat la toate elementele care ar face experiența nu doar memorabilă, ci și cu adevărat confortabilă”, a declarat Nigel Goode, designer și cofondator al PriestmanGoode.

„Am vrut să ne asigurăm că pasagerii vor putea obține vederi neobstrucționate la 360 de grade și că am creat un spațiu eficient care să le permită să se deplaseze în timpul călătoriei.”

Capsula zburătoare

Capsula are un diametru de cinci metri, în timp ce balonul de polietilenă de mai sus are un diametru de 100 de metri când este complet umflat, aproximativ lungimea unui teren de fotbal.

Space Perspective susține că procesul va fi simplu ca urcarea într-un avion. Toaleta, susține el, este „pelerina cu cea mai bună vedere din universul cunoscut” și se află în centrul capsulei în conul splashdown.

Cofondatorii Space Perspective, Jane Poynter și Taber MacCallum, au proiectat anterior sistemele de aer, hrană și apă pentru baza spațială Biosphere 2.

„Balonul nostru spațial avansat este proiectat să funcționeze în vidul aproape găsit la marginea cosmosului”, se scrie pe site-ul Space Perspective.

„NASA a folosit baloane similare de zeci de ani pentru a zbura cu telescoape mari de cercetare”.

Deoarece heliul este în cantitate limitată și este necesar pentru aplicații medicale esențiale, nava spațială Neptun folosește hidrogen.

„Gazul de ridicare din interiorul balonului este mai ușor decât aerul și îi permite lui Neptun să plutească deasupra atmosferei Pământului ca un cub de gheață pe apă”, spune Perspectiva Spațială.

Primul turist spațial din lume a fost milionarul american Dennis Tito, care a ajuns la Stația Spațială Internațională (ISS) printr-o rachetă rusească Soyuz în aprilie 2001.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!