De Ziua Internațională a Mediului se lansează „Verde Play”, un proiect pilot de educație pentru mediu și inovații

Republica Moldova marchează Ziua Internațională a Mediului prin lansarea proiectului Verde Play în grădina Muzeului Național de Istorie.

La evenimentul de lansare va fi semnat Memorandumul de Înțelegere ce prevede investiții în valoare de 2 milioane de lei, cu scopul de a promova educația pentru mediu și inovația în școlile din Republica Moldova.

Verde Play este o inițiativă inovatoare ce își propune să sensibilizeze și să educe în privința schimbărilor climatice. Prin implementarea unei discipline extracurriculare de educație pentru mediu și inovații în 30 de școli din țară, proiectul dorește să dezvolte o atitudine proactivă față de mediu și să promoveze soluții inovatoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Scopul proiectului este de a crea și crește o mișcare în jurul responsabilității față de mediu prin educarea într-un mod accesibil, practic și prietenos elevilor din toate școlile din Moldova și promovarea utilizării tehnologiilor și inovației pentru rezolvarea problemelor de mediu.

Urmărește-ne astăzi, la ora 16:00 pe RLIVE TV și Rlive.md și fii parte a viitorului verde al Moldovei.

Proiectul „Verde Play” este lansat sub egida Ministerului Educației și Cercetării, susținut de Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie, Orange Moldova, Kaufland Moldova, ProCredit Bank, Acceleratorul de Inovații și Antreprenoriat „Dreamups” și MoldControl.

#Verde Play #mediu #schimbari climaterice #ecologie #proiect

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.