DECIS! Curtea Constituțională a permis dizolvarea Parlamentului (VIDEO)

Curtea Constituțională (CCM) a admis astăzi sesizarea președintei țării, Maia Sandu, prin care a solicitat opinia Înaltei Curți, privind întrunirea elementelor de dizolvare a Parlamentului. Astfel, magistrații constituționali au permis dizolvarea Legislaturii a X de către șefa statului, după ce s-au scurs mai mult de trei luni de la demisia prim-ministrului, iar cele două tentative de învestire a unui nou Cabinet de miniștri au eșuat.

Decizia este definitivă, intră în vigoare la data adoptării, nu se supune nici unei căi de atac și se publică în Monitorul Oficial. Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan au avut opinii separate în procesul de adoptare a deciziei, scrie Realitatea.md.

La ședința CCM, prezentă a fost și Maia Sandu, care a explicat motivele ce au stat la baza sesizării Curții. Maia Sandu a declarat toate procedurile constituționale au fost epuizate, iar actualul Parlament nu a putut învesti un nou Guvern, fapt ce impune dizolvarea acestuia.

Reprezentanții Parlamentului i-au solicitat Înaltei Curți să respingă sesizarea președintei țării Maia Sandu.

Amintim că, la 29 martie curent, Maia Sandu s-a adresa la Curtea Constituțională (CCM) cu o sesizare, pentru a se expune dacă poate dizolva Parlamentul prin decret prezidențial, după ce s-au scurs trei luni de la demisia Guvernului Chicu, iar învestirea unui nou Executiv nu a fost posibil din lipsa unui consens politic.

#dizolvare #parlament #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.