Declin major pentru vânzările auto din Europa: Vehiculele prin combustie, cele mai afectate de criza de cipuri

Vânzările auto continuă să scadă în Europa. Cu toate că economia își revine treptat, livrările de automobile nu pot fi comparate nici măcar cu rezultatele slabe de anul trecut, notează Bloomberg. Totul se întâmplă din cauza crizei de semiconductori, care nu permite producătorilor auto să satisfacă cererea care există pe piață.

Potrivit Asociației Producătorilor Europeni de automobile, înmatriculările de maşini noi au scăzut cu 18% în august şi cu 24% în iulie, comparativ cu datele înregistrate anul trecut.

Criza de semiconductori a devenit atât de accentuată, încât executivii din cadrul Daimler, Volkswagen şi BMW au avertizat că penuria ar putea să se extindă şi în 2022. Şi, dacă stocurile limitate nu erau suficiente pentru a majora preţurile, grupurile auto prioritizează acum cele mai lucrative modele, de vreme ce numărul de vehicule pe care le pot produce este limitat, scrie Ziarul Financiar.

„Deficitul de cipuri cauzează o serie de pierderi, iar cererea – care este, de fapt, ridicată – nu poate fi satisfăcută. Vehiculele tradiţionale prin combustie sunt cele mai afectate, în timp ce continuă boom-ul din rândul vehiculelor electrice şi de tip plug-in”, spune firma de consultanţă EY.

Datele din iulie şi august au ajuns la cele mai slabe niveluri din 2013 încoace, iar cele mai mari pieţe din Europa – Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Spania – au suferit pierderi de peste două cifre în aceeaşi perioadă. În Italia şi Spania, scăderile au depăşit 27%.

Până recent, producătorii auto s-au descurcat extrem de bine. Veniturile din prima jumătate a anului, marjele de profit şi fluxurile de cash au fost cele mai mari din istoria industriei.

„Aşa-i că este amuzantă industria auto? Cu cât producătorii vând mai puţine maşini, cu atât câştigă mai mulţi bani”, spune Arndt Ellinghorst, analist în cadrul Bernstein.

Vânzările efectuate în Europa de către VW Group au scăzut recent cu 14%, în timp ce Stellantis şi Renault au înregistrat un minus de 29% şi, respectiv, 23% în august. Înmatriculările au scăzut cu 38% şi 18% pentru Daimler şi, respectiv, BMW.

#industria auto #cerere #deficit #vanzari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.