Declin major pentru vânzările auto din Europa: Vehiculele prin combustie, cele mai afectate de criza de cipuri

Vânzările auto continuă să scadă în Europa. Cu toate că economia își revine treptat, livrările de automobile nu pot fi comparate nici măcar cu rezultatele slabe de anul trecut, notează Bloomberg. Totul se întâmplă din cauza crizei de semiconductori, care nu permite producătorilor auto să satisfacă cererea care există pe piață.

Potrivit Asociației Producătorilor Europeni de automobile, înmatriculările de maşini noi au scăzut cu 18% în august şi cu 24% în iulie, comparativ cu datele înregistrate anul trecut.

Criza de semiconductori a devenit atât de accentuată, încât executivii din cadrul Daimler, Volkswagen şi BMW au avertizat că penuria ar putea să se extindă şi în 2022. Şi, dacă stocurile limitate nu erau suficiente pentru a majora preţurile, grupurile auto prioritizează acum cele mai lucrative modele, de vreme ce numărul de vehicule pe care le pot produce este limitat, scrie Ziarul Financiar.

„Deficitul de cipuri cauzează o serie de pierderi, iar cererea – care este, de fapt, ridicată – nu poate fi satisfăcută. Vehiculele tradiţionale prin combustie sunt cele mai afectate, în timp ce continuă boom-ul din rândul vehiculelor electrice şi de tip plug-in”, spune firma de consultanţă EY.

Datele din iulie şi august au ajuns la cele mai slabe niveluri din 2013 încoace, iar cele mai mari pieţe din Europa – Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Spania – au suferit pierderi de peste două cifre în aceeaşi perioadă. În Italia şi Spania, scăderile au depăşit 27%.

Până recent, producătorii auto s-au descurcat extrem de bine. Veniturile din prima jumătate a anului, marjele de profit şi fluxurile de cash au fost cele mai mari din istoria industriei.

„Aşa-i că este amuzantă industria auto? Cu cât producătorii vând mai puţine maşini, cu atât câştigă mai mulţi bani”, spune Arndt Ellinghorst, analist în cadrul Bernstein.

Vânzările efectuate în Europa de către VW Group au scăzut recent cu 14%, în timp ce Stellantis şi Renault au înregistrat un minus de 29% şi, respectiv, 23% în august. Înmatriculările au scăzut cu 38% şi 18% pentru Daimler şi, respectiv, BMW.

#industria auto #cerere #deficit #vanzari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși cardurile și plățile online câștigă tot mai mult teren, numerarul continuă să joace un rol important în viața de zi cu zi a europenilor. Un studiu recent al Băncii Centrale Europene, citat de Euronews, arată că, în pofida declinului constant, banii cash rămân esențiali în multe state, influențați de cultură, obiceiuri și nivelul de digitalizare.

Potrivit sondajului realizat de BCE, în anul 2024, suma medie de numerar pe care o persoană o are asupra sa în zona euro este de 59 de euro. Diferențele dintre state sunt semnificative: în Olanda oamenii poartă în medie doar 35 de euro, în timp ce în Luxemburg și Cipru suma ajunge la 82 de euro. În rândul celor mai mari economii europene, Germania se află pe primul loc, cu o medie de 69 de euro în portofel, iar Franța înregistrează cea mai scăzută valoare, de aproximativ 50 de euro. Italia se apropie de limita inferioară, iar Spania se situează ușor peste media zonei euro.

Specialiștii subliniază că utilizarea numerarului este puternic influențată de specificul cultural. Țările din sudul Europei, unde comerțul de proximitate și interacțiunile directe sunt mai frecvente, rămân mai atașate de plățile cash. În schimb, statele din nordul continentului, în special cele scandinave, au adoptat mult mai rapid plățile electronice și serviciile bancare digitale. Diferențele nu țin doar de tehnologie, ci și de nivelul de încredere în instituțiile financiare, precum și de preocupările legate de confidențialitatea datelor personale.

Datele BCE arată că ponderea plăților în numerar la punctele de vânzare a scăzut constant în ultimii ani. Dacă în 2016 aproape 79% dintre tranzacții erau realizate cash, în 2024 procentul a coborât la 52%. În termeni de valoare, ponderea numerarului a scăzut de la 54% la 39%. Chiar și așa, peste jumătate dintre tranzacțiile din zona euro sunt încă achitate în numerar, iar în 14 din cele 20 de state membre cash-ul rămâne metoda de plată cea mai frecvent utilizată. În țări precum Malta, Slovenia, Austria sau Italia, peste 60% dintre plăți se fac încă în numerar.

În paralel, cardurile bancare reprezintă deja 39% din totalul tranzacțiilor și 45% din valoarea acestora, iar plățile prin telefon sau smartwatch sunt în creștere rapidă, mai ales în rândul tinerilor și în economiile cu un grad ridicat de digitalizare. Olanda și Finlanda sunt considerate exemplele cele mai clare ale acestei tranziții, unde numerarul este acceptat de tot mai puține afaceri, în special în restaurante și cafenele.

În Republica Moldova, potrivit Băncii Naționale a Moldovei, cetățenii renunță treptat la cash și aleg tot mai des cardurile bancare și portofelele electronice. La sfârșitul primului semestru al anului curent, în circulație erau aproape 4 milioane de carduri bancare, ceea ce înseamnă că, în medie, fiecare locuitor deține cel puțin un card. Conform BNM, plățile fără numerar reprezintă deja 90,5% din totalul tranzacțiilor efectuate de deținătorii de carduri, în timp ce retragerile de numerar de la bancomate constituie doar 9,5%.

În primele șase luni ale anului, moldovenii au efectuat peste 144 de milioane de plăți fără numerar, în valoare totală de 49 de miliarde de lei. În același timp, retragerile de numerar de la bancomate au avut loc în aproximativ 15 milioane de cazuri, însă pentru sume mai mari, totalizând 49,4 miliarde de lei.