Declin major pentru vânzările auto din Europa: Vehiculele prin combustie, cele mai afectate de criza de cipuri

Vânzările auto continuă să scadă în Europa. Cu toate că economia își revine treptat, livrările de automobile nu pot fi comparate nici măcar cu rezultatele slabe de anul trecut, notează Bloomberg. Totul se întâmplă din cauza crizei de semiconductori, care nu permite producătorilor auto să satisfacă cererea care există pe piață.

Potrivit Asociației Producătorilor Europeni de automobile, înmatriculările de maşini noi au scăzut cu 18% în august şi cu 24% în iulie, comparativ cu datele înregistrate anul trecut.

Criza de semiconductori a devenit atât de accentuată, încât executivii din cadrul Daimler, Volkswagen şi BMW au avertizat că penuria ar putea să se extindă şi în 2022. Şi, dacă stocurile limitate nu erau suficiente pentru a majora preţurile, grupurile auto prioritizează acum cele mai lucrative modele, de vreme ce numărul de vehicule pe care le pot produce este limitat, scrie Ziarul Financiar.

„Deficitul de cipuri cauzează o serie de pierderi, iar cererea – care este, de fapt, ridicată – nu poate fi satisfăcută. Vehiculele tradiţionale prin combustie sunt cele mai afectate, în timp ce continuă boom-ul din rândul vehiculelor electrice şi de tip plug-in”, spune firma de consultanţă EY.

Datele din iulie şi august au ajuns la cele mai slabe niveluri din 2013 încoace, iar cele mai mari pieţe din Europa – Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Spania – au suferit pierderi de peste două cifre în aceeaşi perioadă. În Italia şi Spania, scăderile au depăşit 27%.

Până recent, producătorii auto s-au descurcat extrem de bine. Veniturile din prima jumătate a anului, marjele de profit şi fluxurile de cash au fost cele mai mari din istoria industriei.

„Aşa-i că este amuzantă industria auto? Cu cât producătorii vând mai puţine maşini, cu atât câştigă mai mulţi bani”, spune Arndt Ellinghorst, analist în cadrul Bernstein.

Vânzările efectuate în Europa de către VW Group au scăzut recent cu 14%, în timp ce Stellantis şi Renault au înregistrat un minus de 29% şi, respectiv, 23% în august. Înmatriculările au scăzut cu 38% şi 18% pentru Daimler şi, respectiv, BMW.

#industria auto #cerere #deficit #vanzari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții