5 soluții ale INSP pentru a scăpa de ambuteiajele din Chișinău! Când începe „experimentul” MAI

Reorganizarea circulației rutiere pe anumite porțiuni de drum (spre exemplu cum a fost reorganizată strada București), amenajarea cu iluminare și semafoare inteligente a sensurilor giratorii cu risc sporit de ambuteiaje dar și a trecerilor pietonale (în special cele care înregistrează un număr mare de accidente cu implicarea pietonilor), sunt doar câteva din propunerile angajaților INSP către reprezentanții Primăriei și MAI pentru a scăpa de ambuteiajele infernale din Capitală, scrie Realitatea.md.

De asemenea, INSP mai propune Primăriei Chișinău efectuarea calitativă și întreținerea marcajelor rutiere, instalarea în locuri vizibile a indicatoarelor rutiere, dar și amenajarea locurilor de parcare și a stațiilor de oprire pentru transportul public.

Despre aceste propuneri s-a discutat astăzi în cadrul primei ședințe de la MAI a grupului de lucru format din specialiștii în domeniul circulației și siguranței rutiere din cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică și reprezentanții Primăriei municipiului Chișinău.

„În cadrul ședinței a fost analizată situația actuală de pe străzile Capitalei, fiind evidențiate principalele cauze care creează impedimente în traficul rutier, în special la sensurile giratorii și la trecerile de pietoni. Reprezentanții INSP au prezentat misiunile de care sunt responsabile echipajele poliției și și-au arătat disponibilitatea de a conlucra cu reprezentanții primăriei pentru soluționarea cât mai urgentă a tuturor problemelor existente”, anunță MAI.

De asemenea conducerea MAI a reiterat inițiativa unui proiect de lege care va permite agenților constatatori din cadrul primăriei să documenteze conducătorii auto pentru parcarea neregulamentară.

„Un alt subiect discutat astăzi se referă la cursele ilegale care au loc la ieșirile din municipiu sau chiar pe bulevardele principale din oraș, acestea fiind un risc major de accidente în traficul rutier. În context, vor fi realizate operațiuni speciale pentru identificarea acestor curse și documentarea șoferilor implicați. La finalul ședinței a fost întocmit un plan concret de acțiuni, care urmează a fi realizate în următoarea lună precum și monitorizarea implementării acestora prin implicarea directă în teren, la fața locului, a grupului comun de lucru”, mai precizează MAI.

#INSP #ambuteiaje #MAI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie