5 soluții ale INSP pentru a scăpa de ambuteiajele din Chișinău! Când începe „experimentul” MAI

21 Sept. 2021, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
21 Sept. 2021, 17:53 // Actual //  MD Bani

Reorganizarea circulației rutiere pe anumite porțiuni de drum (spre exemplu cum a fost reorganizată strada București), amenajarea cu iluminare și semafoare inteligente a sensurilor giratorii cu risc sporit de ambuteiaje dar și a trecerilor pietonale (în special cele care înregistrează un număr mare de accidente cu implicarea pietonilor), sunt doar câteva din propunerile angajaților INSP către reprezentanții Primăriei și MAI pentru a scăpa de ambuteiajele infernale din Capitală, scrie Realitatea.md.

De asemenea, INSP mai propune Primăriei Chișinău efectuarea calitativă și întreținerea marcajelor rutiere, instalarea în locuri vizibile a indicatoarelor rutiere, dar și amenajarea locurilor de parcare și a stațiilor de oprire pentru transportul public.

Despre aceste propuneri s-a discutat astăzi în cadrul primei ședințe de la MAI a grupului de lucru format din specialiștii în domeniul circulației și siguranței rutiere din cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică și reprezentanții Primăriei municipiului Chișinău.

„În cadrul ședinței a fost analizată situația actuală de pe străzile Capitalei, fiind evidențiate principalele cauze care creează impedimente în traficul rutier, în special la sensurile giratorii și la trecerile de pietoni. Reprezentanții INSP au prezentat misiunile de care sunt responsabile echipajele poliției și și-au arătat disponibilitatea de a conlucra cu reprezentanții primăriei pentru soluționarea cât mai urgentă a tuturor problemelor existente”, anunță MAI.

De asemenea conducerea MAI a reiterat inițiativa unui proiect de lege care va permite agenților constatatori din cadrul primăriei să documenteze conducătorii auto pentru parcarea neregulamentară.

„Un alt subiect discutat astăzi se referă la cursele ilegale care au loc la ieșirile din municipiu sau chiar pe bulevardele principale din oraș, acestea fiind un risc major de accidente în traficul rutier. În context, vor fi realizate operațiuni speciale pentru identificarea acestor curse și documentarea șoferilor implicați. La finalul ședinței a fost întocmit un plan concret de acțiuni, care urmează a fi realizate în următoarea lună precum și monitorizarea implementării acestora prin implicarea directă în teren, la fața locului, a grupului comun de lucru”, mai precizează MAI.

 

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.