Declinul unui milionar și ascensiunea altuia! Topul celor mai mari exportatori de grâu, răsturnat în 2024

25 Mart. 2025, 09:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
25 Mart. 2025, 09:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a înregistrat un declin al exporturilor de grâu în sezonul 2024/2025, atât în volum, cât și în valoare, arată o analiză a directorului executiv al Asociației Agrocereale, Iurie Rija. În perioada iulie 2024 – februarie 2025, volumul total exportat de grâu s-a redus cu 35% față de sezonul precedent, ajungând la aproximativ 582,7 mii tone. Valoric, exporturile s-au cifrat la 2,612 miliarde lei, în scădere cu 31%.

Prețul grâului a urcat de la 3,45 lei/kg în iulie 2024 la un vârf de 4,59 lei/kg în februarie 2025, marcând un efect de „contango”, însă fermierii nu au reușit să valorifice momentul. În februarie, s-au exportat doar 63,5 mii tone – de două ori mai puțin față de aceeași lună din anul trecut, în pofida prețurilor record. Potrivit lui Rija, acest fapt denotă o lipsă de adaptare la dinamica pieței și o insuficiență de capitalizare a cunoștințelor despre comerțul internațional.

În topul exportatorilor s-a produs o reconfigurare majoră. Fosta lideră, „Agrofloris-Nord”, controlată de milionarul Vaja Jhashi, a înregistrat o prăbușire a exporturilor – doar 13,6 mii tone în 2024, față de un maxim istoric de 355 mii tone în 2021. În schimb, holdingul Rusagro, (controlată de milionarul Savelii Russu care este și acționar la maib n.a) prin companiile „Rusagro-Prim” și „Agro-Nova Prim”, a preluat conducerea cu un total de 273,4 mii tone exportate – circa un sfert din totalul anual. Alte firme cu prezență notabilă sunt „Orom-Imexpo”, companie controlată de fostul soț al Oliei Tira, Roman Ungureanu –  69.01% – 141,4 mii tone și „Rostan Plus” (57,9 mii tone).

Printre principalele destinații ale grâului moldovenesc s-au menținut România, Grecia și Italia. Turcia, însă, a ieșit din topul importatorilor în 2025.

Spre deosebire de grâu, exporturile de făină de grâu au cunoscut o creștere accelerată. În perioada iulie 2024 – februarie 2025, volumul exportat a crescut cu 53%, ajungând la 19,8 mii tone, iar valoarea exporturilor a urcat cu 63%, atingând 98,9 milioane lei. Prețul mediu de export a crescut cu 6,8%, ajungând la 5,00 lei/kg.

Liderul absolut al pieței este S.C. „Oleineac” S.R.L., cu 7 636 tone exportate doar în 2024. O nouă prezență notabilă este moara „Eco-Grain Elevator” din Drochia, care s-a clasat pe locul doi la primul an de activitate. Printre alți exportatori importanți se numără FPC „Ghenven-Service” (4 016 tone), „Macinatorul” SRL și „Grando Invest” din regiunea transnistreană.

România rămâne principala piață de desfacere pentru făina moldovenească, cu 17 647 tone exportate în 2024 și 2 719 tone în primele luni din 2025. O surpriză pozitivă este Israelul, care a crescut spectaculos în topul destinațiilor: de la doar 50 tone în 2022 la peste 11 000 tone în 2024–2025.

Exporturile către Africa s-au diminuat față de 2023, când Moldova a livrat făină inclusiv în Congo, Kenya, Tanzania sau Sudan.

Deși exporturile au crescut, Moldova continuă să importe făină la prețuri mult mai mari. În 2025, prețul mediu de import a fost de 7,82 lei/kg, cu 55% mai mare decât cel de export (5,03 lei/kg). Astfel, diferența valorică dintre importuri și exporturi s-a ridicat la 39,2 milioane lei. Printre importatori se numără firme din comerțul cu amănuntul precum „Galexim Grup”, „Vitalcomus” și „Raras-Met”, iar cele mai mari cantități au venit din România, Ucraina, Polonia și Italia.

Iurie Rija subliniază că în 2024 doar 3% din grâul exportat de Moldova a fost procesat sub formă de făină – o situație comparabilă cu exportul de semințe de floarea-soarelui. Această proporție mică reflectă lipsa unor capacități solide de procesare și valorificare internă.

„Moldova rămâne un furnizor regional important de cereale, însă modelul său economic bazat pe exportul de materie primă necesită ajustări esențiale. Investițiile în procesare, logistică modernă și dezvoltarea piețelor externe pentru produse finite pot transforma balanța comercială și pot oferi agricultorilor oportunități mai profitabile”, a conchis directorul Agrocereale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Dec. 2025, 16:23
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
12 Dec. 2025, 16:23 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII