Declinul unui milionar și ascensiunea altuia! Topul celor mai mari exportatori de grâu, răsturnat în 2024

25 Mart. 2025, 09:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
25 Mart. 2025, 09:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a înregistrat un declin al exporturilor de grâu în sezonul 2024/2025, atât în volum, cât și în valoare, arată o analiză a directorului executiv al Asociației Agrocereale, Iurie Rija. În perioada iulie 2024 – februarie 2025, volumul total exportat de grâu s-a redus cu 35% față de sezonul precedent, ajungând la aproximativ 582,7 mii tone. Valoric, exporturile s-au cifrat la 2,612 miliarde lei, în scădere cu 31%.

Prețul grâului a urcat de la 3,45 lei/kg în iulie 2024 la un vârf de 4,59 lei/kg în februarie 2025, marcând un efect de „contango”, însă fermierii nu au reușit să valorifice momentul. În februarie, s-au exportat doar 63,5 mii tone – de două ori mai puțin față de aceeași lună din anul trecut, în pofida prețurilor record. Potrivit lui Rija, acest fapt denotă o lipsă de adaptare la dinamica pieței și o insuficiență de capitalizare a cunoștințelor despre comerțul internațional.

În topul exportatorilor s-a produs o reconfigurare majoră. Fosta lideră, „Agrofloris-Nord”, controlată de milionarul Vaja Jhashi, a înregistrat o prăbușire a exporturilor – doar 13,6 mii tone în 2024, față de un maxim istoric de 355 mii tone în 2021. În schimb, holdingul Rusagro, (controlată de milionarul Savelii Russu care este și acționar la maib n.a) prin companiile „Rusagro-Prim” și „Agro-Nova Prim”, a preluat conducerea cu un total de 273,4 mii tone exportate – circa un sfert din totalul anual. Alte firme cu prezență notabilă sunt „Orom-Imexpo”, companie controlată de fostul soț al Oliei Tira, Roman Ungureanu –  69.01% – 141,4 mii tone și „Rostan Plus” (57,9 mii tone).

Printre principalele destinații ale grâului moldovenesc s-au menținut România, Grecia și Italia. Turcia, însă, a ieșit din topul importatorilor în 2025.

Spre deosebire de grâu, exporturile de făină de grâu au cunoscut o creștere accelerată. În perioada iulie 2024 – februarie 2025, volumul exportat a crescut cu 53%, ajungând la 19,8 mii tone, iar valoarea exporturilor a urcat cu 63%, atingând 98,9 milioane lei. Prețul mediu de export a crescut cu 6,8%, ajungând la 5,00 lei/kg.

Liderul absolut al pieței este S.C. „Oleineac” S.R.L., cu 7 636 tone exportate doar în 2024. O nouă prezență notabilă este moara „Eco-Grain Elevator” din Drochia, care s-a clasat pe locul doi la primul an de activitate. Printre alți exportatori importanți se numără FPC „Ghenven-Service” (4 016 tone), „Macinatorul” SRL și „Grando Invest” din regiunea transnistreană.

România rămâne principala piață de desfacere pentru făina moldovenească, cu 17 647 tone exportate în 2024 și 2 719 tone în primele luni din 2025. O surpriză pozitivă este Israelul, care a crescut spectaculos în topul destinațiilor: de la doar 50 tone în 2022 la peste 11 000 tone în 2024–2025.

Exporturile către Africa s-au diminuat față de 2023, când Moldova a livrat făină inclusiv în Congo, Kenya, Tanzania sau Sudan.

Deși exporturile au crescut, Moldova continuă să importe făină la prețuri mult mai mari. În 2025, prețul mediu de import a fost de 7,82 lei/kg, cu 55% mai mare decât cel de export (5,03 lei/kg). Astfel, diferența valorică dintre importuri și exporturi s-a ridicat la 39,2 milioane lei. Printre importatori se numără firme din comerțul cu amănuntul precum „Galexim Grup”, „Vitalcomus” și „Raras-Met”, iar cele mai mari cantități au venit din România, Ucraina, Polonia și Italia.

Iurie Rija subliniază că în 2024 doar 3% din grâul exportat de Moldova a fost procesat sub formă de făină – o situație comparabilă cu exportul de semințe de floarea-soarelui. Această proporție mică reflectă lipsa unor capacități solide de procesare și valorificare internă.

„Moldova rămâne un furnizor regional important de cereale, însă modelul său economic bazat pe exportul de materie primă necesită ajustări esențiale. Investițiile în procesare, logistică modernă și dezvoltarea piețelor externe pentru produse finite pot transforma balanța comercială și pot oferi agricultorilor oportunități mai profitabile”, a conchis directorul Agrocereale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai multe companii energetice continuă să concureze pentru activele internaționale ale Lukoil, în pofida acordului preliminar anunțat săptămâna trecută privind vânzarea portofoliului către fondul american de private equity Carlyle, au declarat surse apropiate negocierilor pentru Reuters.

Potrivit acestora, cel puțin două companii, inclusiv Chevron, analizează în continuare posibilitatea de a prelua activele Lukoil din afara Rusiei. Un parteneriat între Chevron și Quantum Energy Partners, precum și un grup condus de banca de investiții Xtellus Partners, poartă în continuare discuții atât cu Lukoil, cât și cu Guvernul SUA privind structura unei eventuale tranzacții.

Sursele precizează că acordul cu Carlyle nu este unul definitiv. Fondul american se află încă într-o etapă de analiză aprofundată a activelor, iar situația se poate schimba. Lukoil a confirmat, la rândul său, că negocierile cu alți potențiali cumpărători sunt în desfășurare.

Procesul de vânzare este complicat de sancțiunile internaționale. Trezoreria SUA a blocat până acum două tentative ale Lukoil de a-și vinde activele din străinătate, una către traderul elvețian Gunvor și alta printr-un schimb de acțiuni propus de Xtellus Partners. De asemenea, OFAC a informat că banii obținuți din orice vânzare a activelor Lukoil trebuie plasați într-un cont aflat sub jurisdicția SUA, fondurile urmând să fie înghețate până la ridicarea sancțiunilor.

Lukoil are termen limită până la 28 februarie 2026 pentru a-și vinde activele din afara Rusiei. Portofoliul internațional al companiei, evaluat inițial la aproximativ 22 de miliarde de dolari, a atras interesul mai multor jucători majori din industrie, inclusiv Exxon Mobil. Acordul preliminar cu Carlyle, convenit la 29 ianuarie, exclude activele din Kazahstan.

În paralel, surse Reuters susțin că Carlyle discută cu investitori din Emiratele Arabe Unite pentru un posibil parteneriat. Fonduri suverane din Abu Dhabi, precum Mubadala, XRG și IHC, ar fi analizat preluarea unor participații în portofoliul de active, în cazul în care tranzacția va fi finalizată.

Pentru încheierea oricărui acord, este necesară aprobarea OFAC, precum și avizul Kremlin și al Banca Centrală a Rusiei, au mai precizat sursele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!