Deficit de speranță în Republica Moldova! Copii, în fața crizei singuri acasă și tot mai săraci

Nivelul sărăciei în Republica Moldova a crescut, iar în mediul rural, aproximativ 40% din copii se află în situație de sărăcie. Acesta a subliniat dificultățile întâmpinate în implementarea unor programe de sprijin și reforme, menite să combată sărăcia, din cauza ineficienței sistemului de asistență socială, a declarat într-o conferință de presă ministrul Muncii, Alexei Buzu.

Potrivit datelor furnizate de Biroul Național de Statistică, rata sărăciei în rândul copiilor a înregistrat o creștere semnificativă în 2022. În această perioadă, rata sărăciei la nivelul întregii populații a atins 31%, iar copiii s-au confruntat cu o creștere de 4 puncte procentuale față de anul precedent, ajungând la 28%.

Situația devine mai alarmantă atunci când se analizează diferențele dintre mediile de reședință. Conform datelor statistice, copiii din mediul rural sunt expuși unui risc semnificativ mai mare de sărăcie decât cei din mediul urban. În 2022, rata sărăciei absolute în rândul copiilor din mediul rural a atins 40,5%, în timp ce la oraș aceasta a fost de aproape 14%.

În Republica Moldova, numărul de copii reprezintă peste 20% din totalul populației, conform datelor statistice care indică existența a 539 de mii de copii în 2022. Desigur, această problemă complexă necesită măsuri imediate și eficiente pentru a asigura un viitor mai bun pentru copiii țării. Ministrul Muncii a subliniat importanța implementării unor politici sociale eficiente pentru a inversa această tendință îngrijorătoare și pentru a sprijini familiile aflate în dificultate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#copii #saracie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.