Deficitul bugetar bagă în sperieți autoritățile! Budinaschi: Războiul din Ucraina a lovit dur în economia Moldovei

Războiul din Ucraina a lovit dur în economia Republicii Moldova, a majorat brusc cheltuielile și a redus din venituri. Respectiv, deficitul bugetar, planificat anul trecut la 15 miliarde de lei, ar urma să crească cu, cel puțin, 6 miliarde de lei, a declarat ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Rlive.

Ministrul spune că luna viitoare pe masa Parlamentului va ajunge proiectul rectificării bugetului de stat pentru anul 2022.

Am avut multiple necesități suplimentare pe partea de cheltuieli, ne-am confruntat cu criza energetică, am venit cu indexarea pensiei, criza refugiaților. Toate aceste aspecte ne duc la sporirea deficitului cu încă 6-7 miliarde de lei. Partenerii noștri au fost foarte receptivi, FMI a inițiat revizuirea programului, vom avea o actualizare a programului semnat anul trecut. Acest deficit planificăm să fie acoperit în întregime din împrumuturi și din granturi”, a mai spus ministrul finanțelor.

Pentru anul 2022, veniturile bugetului de stat au fost planificate la 50,1 miliarde lei, cu 9,2% mai mult decât a fost precizat pentru anul 2021, cheltuielile – 65,2 mld. lei, în creștere cu 13,2% față de indicatorul precizat pentru anul curent, iar deficitul bugetar va atinge 15,1 mld. lei.

Datoria de stat internă nu va depăşi 39,5 miliarde de lei, iar datoria de stat externă – 63,7 miliarde de lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#deficit #buget #criză #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.