Demers diplomatic american chiar în inima fostei sfere sovietice

02 Mart. 2023, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Mart. 2023, 05:15 // Actual //  bani.md

Marți, Administrația Biden și-a continuat demersurile vizând izolarea Rusiei chiar în inima fostei sfere de influență sovietice, șeful diplomației americane întâlnindu-se cu o serie de lideri din Asia Centrală pentru a le cere să nu ajute Rusia în tentativele sale de a se sustrage sancțiunilor impuse de Occident în urma invaziei sale din Ucraina.

Șeful diplomației americane, secretarul de stat Antony J. Blinken, a început un turneu de două zile în Asia Centrală, întâlnindu-se cu președintele Kazahstanului și cu ministrul de externe al acestei țări, amândoi exprimându-și dorința de a colabora cu Statele Unite și declarându-se hotărâți să apere suveranitatea națională a țărilor lor – un semnal care ar putea stârni îngrijorarea promotorilor agresiunii ruse.

În cadrul unei conferințe de presă, Blinken a declarat că Statele Unite sunt un partener sincer al țărilor din Asia Centrală și că „sprijinul nostru pentru independența și suveranitatea lor, precum și pentru integritatea lor teritorială este unul real”.

Administrația Biden, eforturi pentru a demonstra sprijinul față de Ucraina

Menită să sporească presiunile asupra Rusiei, vizita lui Blinken evidențiază eforturile Administrației Biden de a-și crea relații diplomatice în Asia Centrală. Regiunea cuprinde o serie de foste republici sovietice care ar putea scăpa din atenția Moscovei, dat fiind actualul război. Dar administrația întâmpină greutăți în regiune din cauza Chinei, o superputere vecină și o aliată a Rusiei care, în privința războiului, se află într-o tot mai mare contradicție cu Statele Unite.

În această săptămână, Beijingul a respins din nou indignat acuzațiile SUA potrivit cărora oficialii chinezi s-ar gândi să trimită Moscovei armament pe care să-l folosească în Ucraina. Iar, marți, China urma să îl primească pe președintele din Belarus, un  vajnic susținător pro-rus a cărui țară a fost folosită de Moscova, anul trecut, drept teren de pregătire a invaziei – vizita de trei zile a acestuia fiind o ripostă clară dată Statelor Unite și aliaților occidentali.

La un an după invazia Rusiei din Ucraina, Administrația Biden a depus o serie de eforturi diplomatice pentru a-și demonstra solidaritatea față de Kiev. Săptămâna trecută, Biden a făcut o vizită-surpriză în capitala Ucrainei, iar, luni, secretarul american al trezoreriei (echivalentul ministrului de finanțe, n. red.), Janet L. Yellen, s-a deplasat la Kiev pentru a evidenția miliardele de dolari pe care Statele Unite le-au alocat Ucrainei pentru a asigura funcționarea guvernului pe timp de război.

Începând de marți, Blinken s-a întâlnit față în față cu omologii săi din cinci republici central-asiatice care au ieșit din Uniunea Sovietică pe vremea dezmembrării ei – Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan. (Ministrul de externe uzbek se află în Astana pentru o reuniune a oficialilor din grup, dar Biden va discuta cu el față în față miercuri, la Tașkent, capitala Uzbekistanului – următoarea escală a secretarului de stat american).

Fostele republici sovietice au relații strânse cu Moscova, dar oficialii americani au evidențiat o serie de reacții sceptice ale înalților oficiali din Asia Centrală, inclusiv din Kazahstan, față de președintele

Rusiei, Vladimir V. Putin, și față de invazia din Ucraina, o altă fostă republică sovietică.

În declarațiile făcute înaintea întrevederii pe care urma să o aibă cu Blinken la Astana, capitala Kazahstanului, președintele kazah, Kassim-Jomart Tokaiev, a subliniat: „Aș dori să-mi exprim aprecierea față de sprijinul continuu al Statelor Unite pentru independența, pentru integritatea teritorială și pentru suveranitatea noastră”.

Înaintea sosirii lui Blinken, oficialii americani au precizat că el va discuta cu liderii kazahi despre Rusia și despre război, Deși războiul nu a fost menționat explicit în primele declarații făcute reporterilor, liderii kazahi se tem de eventuale planuri ale rușilor pe tema țării lor.

„Suntem gata să cooperăm atenți la probleme de importanță vitală de pe plan internațional, inclusiv pe tema energiei, a securității și a crizei de alimente,, a schimbării climei și în privința relațiilor economice”, a declarat ministrul de externe al Kazahstanului, Auhtar Tileuberdi, înaintea întâlnirii cu Blinken, potrivit nytimes.com

Alături de el, Blinken s-a referit la îngrijorările legate de invazia Rusiei, afirmând: „După cum știți prea bine, Statele Unite sprijină ferm suveranitatea Kazahstanului, independența țării și integritatea sa teritorială. Uneori, ne mulțumim doar să spunem aceste cuvinte când, de fapt, ele nu au inițial un anume înțeles, dar, desigur, mai ales în astfel de vremuri, ele capătă o și mai mare rezonanță”.

După invazia Rusiei din Ucraina, aceasta este prima vizită a lui Blinken în Asia Centrală. El urmează ca, miercuri, să aibă o serie de întâlniri la Tașkent, după care se va deplasa în India pentru o reuniune cu miniștrii de externe ai țărilor din Grupul celor 20 de state industrializate (G-20).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Ian. 2026, 16:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Ian. 2026, 16:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!