Deputații amenință ANRE și Consiliul Concurenței cu proteste dacă nu i-au la control scumpirea carburanților

Deși motivele scumpirii carburanților sunt clare, noile prețuri sunt exagerate. Asta susține deputatul Radu Marian în cadrul unui briefing de presă.

„În primăvara și vara anului trecut când prețurile la petrol pe piețele internaționale au atins valori negative, petroliștii noștri nu s-au grăbit deloc să ieftinească carburantul. Anume în aceste situații petroliștii fac profituri enorme. Ei uită să reducă la timp prețul cu amănuntul”, a declarat Marian.

Deputatul a menționat că pretroliștii fac ce vor, deoarece ANRE și Consiliul Concurenței nu-și fac treaba.

„Consiliul Concurenței nu întreprinde nimic pentru a pedepsi înțelegerile de cartel. ANRE se scuză că ei nu pot face nimic atât timp cât tarifele sunt ajustate de către petroliști în limita rentabilității de 10%, dar ceea ce nu spune ANRE este că metodologia de formare a preturilor este extrem de permisivă și liberală pentru petroliști”, a susținut Radu Marian.

Iată măsurile propuse de PAS:

examinarea în cadrul CSS a modului în care ANRE și Consiliul Concurenței au eșuat în ultimii ani să prevină înțelegerile de cartel și majorările nejustificate la combustibil.
revizuirea de către ANRE a metodologiei de calculare a prețurilor, prin reglementare mai dură a prețurilor la produsele petroliere.
monitorizarea mai dură de către ANRE a procesului de autorizare a construcțiilor benzinăriilor.
elaborarea unui proiect de lege de evaluare externă a Consiliului Concurneței și unuia pentru reducerea birocrației care împiedică concurența pe piața
implicarea SIS în investigarea afacerilor de cartel.

„Dacă ANRE și Consiliul Concurenței nu încep să-și facă treaba noi ne rezervăm dreptul să organizăm proteste la aceste instituții”, a conchis Radu Marian.

#scumpirea carburantilor #pretul carburantilor #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul recunoaște negru pe alb, într-un document oficial, că datoria publică a Republicii Moldova este extrem de vulnerabilă la șocuri valutare și la dobânzi, iar un singur scenariu negativ poate arunca indicatorii peste limitele „de siguranță” asumate public

Potrivit Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)”, care va fi aprobat în ședința de guvernului, peste 62% din datoria de stat este denominată în valută, iar mai mult de jumătate din întreg portofoliul este expus la euro și dolar. Ministerul Finanțelor admite că o depreciere severă a leului ar lovi direct în buget, majorând automat datoria exprimată în lei și costurile de deservire, fără nicio decizie politică suplimentară.

Un alt detaliu alarmant este că aproape o treime din datoria totală ajunge la scadență într-un singur an, iar la datoria internă situația este mult mai gravă, peste 70% trebuie refinanțată anual. Asta înseamnă că statul trăiește permanent „din rostogolire”, dependent de bunăvoința pieței și de apetitul investitorilor pentru titluri pe termen scurt.

Documentul mai arată că 56,8% din datoria statului are dobândă variabilă, iar 59% din datorie va fi refixată la dobânzi noi în decurs de un an. Cu alte cuvinte, orice creștere a ratelor pe piață se transferă aproape instantaneu în cheltuieli bugetare mai mari – exact într-o perioadă cu deficite de peste 5% din PIB.

Ministerul Finanțelor mai recunoaște o dependență critică faptului că 90% din datoria externă este deținută de creditori multilaterali, iar finanțarea bugetului se bazează masiv pe împrumuturi de la UE, FMI și băncile internaționale. Fără acest sprijin extern, documentul avertizează explicit că apare riscul insuficienței surselor pentru acoperirea cheltuielilor deja angajate.

În privința datoriei interne, aproape 99% din finanțarea internă va veni din emisiuni de valori mobiliare de stat, într-o piață unde sectorul bancar rămâne principalul cumpărător. Ministerul admite că, capacitatea pieței interne de a absorbi volume tot mai mari de VMS este limitată, iar orice șoc economic poate bloca finanțarea deficitului.

Concluzia implicită a documentului este că datoria este „sustenabilă” doar atâta timp cât nu se întâmplă nimic rău, nici depreciere valutară majoră, nici dobânzi mai mari, nici retragerea sprijinului extern. În caz contrar, chiar Ministerul Finanțelor avertizează că indicatorii pot scăpa rapid de sub control, împingând datoria mult peste limitele asumate public.