Deputații amenință ANRE și Consiliul Concurenței cu proteste dacă nu i-au la control scumpirea carburanților

Deși motivele scumpirii carburanților sunt clare, noile prețuri sunt exagerate. Asta susține deputatul Radu Marian în cadrul unui briefing de presă.

„În primăvara și vara anului trecut când prețurile la petrol pe piețele internaționale au atins valori negative, petroliștii noștri nu s-au grăbit deloc să ieftinească carburantul. Anume în aceste situații petroliștii fac profituri enorme. Ei uită să reducă la timp prețul cu amănuntul”, a declarat Marian.

Deputatul a menționat că pretroliștii fac ce vor, deoarece ANRE și Consiliul Concurenței nu-și fac treaba.

„Consiliul Concurenței nu întreprinde nimic pentru a pedepsi înțelegerile de cartel. ANRE se scuză că ei nu pot face nimic atât timp cât tarifele sunt ajustate de către petroliști în limita rentabilității de 10%, dar ceea ce nu spune ANRE este că metodologia de formare a preturilor este extrem de permisivă și liberală pentru petroliști”, a susținut Radu Marian.

Iată măsurile propuse de PAS:

examinarea în cadrul CSS a modului în care ANRE și Consiliul Concurenței au eșuat în ultimii ani să prevină înțelegerile de cartel și majorările nejustificate la combustibil.
revizuirea de către ANRE a metodologiei de calculare a prețurilor, prin reglementare mai dură a prețurilor la produsele petroliere.
monitorizarea mai dură de către ANRE a procesului de autorizare a construcțiilor benzinăriilor.
elaborarea unui proiect de lege de evaluare externă a Consiliului Concurneței și unuia pentru reducerea birocrației care împiedică concurența pe piața
implicarea SIS în investigarea afacerilor de cartel.

„Dacă ANRE și Consiliul Concurenței nu încep să-și facă treaba noi ne rezervăm dreptul să organizăm proteste la aceste instituții”, a conchis Radu Marian.

#scumpirea carburantilor #pretul carburantilor #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.