Deputații amenință ANRE și Consiliul Concurenței cu proteste dacă nu i-au la control scumpirea carburanților

Deși motivele scumpirii carburanților sunt clare, noile prețuri sunt exagerate. Asta susține deputatul Radu Marian în cadrul unui briefing de presă.

„În primăvara și vara anului trecut când prețurile la petrol pe piețele internaționale au atins valori negative, petroliștii noștri nu s-au grăbit deloc să ieftinească carburantul. Anume în aceste situații petroliștii fac profituri enorme. Ei uită să reducă la timp prețul cu amănuntul”, a declarat Marian.

Deputatul a menționat că pretroliștii fac ce vor, deoarece ANRE și Consiliul Concurenței nu-și fac treaba.

„Consiliul Concurenței nu întreprinde nimic pentru a pedepsi înțelegerile de cartel. ANRE se scuză că ei nu pot face nimic atât timp cât tarifele sunt ajustate de către petroliști în limita rentabilității de 10%, dar ceea ce nu spune ANRE este că metodologia de formare a preturilor este extrem de permisivă și liberală pentru petroliști”, a susținut Radu Marian.

Iată măsurile propuse de PAS:

examinarea în cadrul CSS a modului în care ANRE și Consiliul Concurenței au eșuat în ultimii ani să prevină înțelegerile de cartel și majorările nejustificate la combustibil.
revizuirea de către ANRE a metodologiei de calculare a prețurilor, prin reglementare mai dură a prețurilor la produsele petroliere.
monitorizarea mai dură de către ANRE a procesului de autorizare a construcțiilor benzinăriilor.
elaborarea unui proiect de lege de evaluare externă a Consiliului Concurneței și unuia pentru reducerea birocrației care împiedică concurența pe piața
implicarea SIS în investigarea afacerilor de cartel.

„Dacă ANRE și Consiliul Concurenței nu încep să-și facă treaba noi ne rezervăm dreptul să organizăm proteste la aceste instituții”, a conchis Radu Marian.

#scumpirea carburantilor #pretul carburantilor #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.