Detalii în scandalul tipografiei, cu implicarea avocatului lui Platon! Ancheta pe numele lui Dorogoi continuă

Scandalul din jurul tipografiei ”Imprimart”, care risca să fie lichidată, a luat sfârșit. Compania și-a achitat datoria de 2,5 milioane de lei față de creditorul ”Toncar”, a declarat pentru BANI.MD avocatul Ion Dorogoi, reprezentantul creditorului, dar și fostul apărător al fugarului Veaceslav Platon.

„Cu tipografia eu am reprezentat creditorul (”Toncar” n.r), iar creanța a fost cumpărată de proprietarii tipografiei. Noi am depus cere introductivă pentru datorie în instanța de insolvabilitate. Creanța a fost scoasă la vânzare, iar fondatorii au cumpărat-o. Procedura de insolvabilitate a fost încetată, iar tipografia lucrează”, a declarat Dorogoi.

Povestea scandalului în jurul tipografiei ”Imprimart!

”Imprimart” a fost fondată în 2006 și îi are ca fondatori pe compania „Sopharmacy MC” SRL, care deține 51% din capitalul statutar, și pe Viorel Safta, administratorul tipografiei, cu 49%. Întreprinderea produce cutii pentru medicamente și are un capital social de peste 905 mii de lei. „Sopharmacy MC” este o filială a cunoscutei companii farmaceutice bulgare „Sopharma”. În primăvara acestui an, Imprimart avea datorii de aproape 1,6 milioane de lei față de Viorel Safta și de 1,5 milioane de lei față de ”Toncar” – firma de la care cumpără carton. Restanțele față de alți creditori în parte sunt mult mai mici și nu depășesc 200 de mii de lei. Iar valoarea totală a creanțelor se ridică la peste 7 milioane de lei

Conlucrarea între companiile ”Imprimart” și ”Toncar” a început în 2014, iar datoria de 1,5 milioane de lei s-ar fi acumulat până în 2018, explică Viorel Safta, administratorul tipografiei. Din 2020, odată cu criza financiară provocată de pandemia COVID-19, tipografia a achitat pentru carton doar în avans. Aceeași sursă afirmă că între cele două părți nu au existat neînțelegeri până în vara anului trecut, când Ion Dorogoi a devenit avocat la „Toncar” și le-ar fi cerut să-și achite integral datoria în termen de trei zile, plus penalitățile în valoare maximă, reieșind la suma totală de 2,5 milioane de lei. Safta subliniază că i-a propus atunci fostului apărător al lui Platon să-și achite restanța în rate lunare, însă Dorogoi i-ar fi cerut ca prima tranșă să constituie jumătate din suma solicitată, potrivit jurnal.md.

Numele lui Dorogoi, celebru în atacul raider de la maib

Numele lui Dorogoi a devenit celebru în anul 2019, când a fost reținut după ce a fost anunțat în căutare internațională și s-a predat la CNA. Presa scria că el a făcut parte dintr-un grup de persoane afiliate lui Veaceslav Platon, care au participat la atacul raider asupra acționarilor de la MAIB. Dorogoi era bănuit că ar fi trucat procedura de alegere în organele de conducere ale băncii a unor anumite persoane, cu scopul de a prelua pe căi ilicite controlul asupra unor acționari, care s-au trezit peste noapte fără acțiunile pe care le dețineau la MAIB. Potrivit materialelor cauzei penale, scopul lui Dorogoi ar fi fost obținerea de beneficii materiale. Procesul penal se află încă în derulare. Potrivit CNA, Dorogoi risca până la 15 ani de puşcărie.

„CEDO a comunicat o cerere la Guvern prin care au fost condamnate acțiunile ce ține de perchezițiilor din anul 2019 în cadrul dosarelor și eu am încheiat tranzacție de împăcare cu Guvernul ca Moldova să nu fie condamnată la CEDO, iar despăgubirea a fost stabilită în sumă de 3500 de euro”, a declarat Ion Dorogoi pentru BANI.MD.

Într-un răspuns pentru BANI.MD, Procuratura Anticorupție susține că: „dosarele intentate pe numele avocatului Ion Dorogoi, care a fost reținut în anul 2019 pentru spălare de bani și sustragere în proporții deosebit de mari, se află la faza de urmărire penală”.

Orice persoană beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile de judecată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dorogoi #tipografie #creditor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.