Devieri financiare de 300 milioane lei la Moldovagaz. Cine va achita nota după trecerea la Energocom?

Devierile financiare tarifare acumulate de compania Moldovagaz ar putea atinge până la sfârșitul anului suma de 300 de milioane de lei, potrivit estimărilor experților din domeniul energetic.

În contextul retragerii licenței Moldovagaz pentru furnizarea gazelor naturale și preluării acestui rol de către Energocom, BANI.MD a solicitat clarificări de la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) privind modul în care vor fi gestionate aceste devieri financiare.

„În funcție de devierile financiare – negative sau pozitive – se va decide cum se va proceda. ANRE va stabili un mecanism de recuperare sau restituire a devierilor între cei doi furnizori,” a declarat Galina Sanduța, șefa serviciului de presă al ANRE.

Pe de altă parte, directorul Energocom, Eugen Buzatu, nu a oferit un punct de vedere oficial, invocând faptul că se află într-o ședință, deși redacția i-a adresat întrebări repetate.

Reamintim că în data de 4 august 2025, ANRE a decis retragerea licenței SA „Moldovagaz” și a revocat obligațiile de serviciu public impuse anterior companiei. Astfel, Energocom a fost desemnat furnizorul de ultimă instanță, ceea ce ridică numeroase semne de întrebare privind transferul responsabilităților financiare, inclusiv acoperirea acestor devieri acumulate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#devieri #Energocom #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.