DEX economic. Ce este antreprenoriatul social? De ce să lansezi o afacere socială

Conceptul de Antreprenoriat Social a apărut în anii 1980, iar în ultima perioada acest tip de antreprenoriat a început a fi tot mai promovat și susținut atât la nivel local cât și internațional. În Republica Moldova, antreprenoriatul social este reglementat prin lege. Literatura de specialitate oferă mai multe definiții pentru sintagma „antreprenoriat social” și toate se rezumă la ideea că antreprenoriatul social rezolvă anumite probleme sociale.

Ce este antreprenoriatul social?

Conform Legii Nr. 223 din 02-11-2017, antreprenoriatul social este o activitate de antreprenoriat al cărei scop principal este soluţionarea unor probleme sociale în interesul comunității. Așadar, antreprenoriatul social reprezintă soluții la probleme sociale, culturale sau de mediu, în domenii precum reducerea sărăciei, sănătate și dezvoltarea comunității.

Afacerile sociale sunt create cu scopul de a obține profit, dar și pentru a rezolva anumite probleme sociale. De asemenea, există afaceri sociale non-profit. De asemenea, potrivit articolului 36 al Legii 223 din 02-11-2017, antreprenoriatul social este orientat spre îmbunătățirea condițiilor de viață și oferirea de oportunități persoanelor din categoriile defavorizate ale populației prin consolidarea coeziunii economice şi sociale, inclusiv la nivelul colectivităţilor locale, prin ocuparea forţei de muncă, prin dezvoltarea serviciilor sociale în interesul comunității, prin creşterea incluziunii sociale.

De ce să lansezi o afacere socială?

promovezi echitatea socială;
contribui la dezvoltarea societății si la ajutorarea mebrilor ei;
poți obține profit și în același timp participi la o cauză nobilă;
afacerile sociale sunt din ce în ce mai des finanțate att intern cât și extern;
există numeroase afaceri sociale care se bucură de succes.

Antreprenoriat social în Republica Moldova: Exemple

Cu toate că antrepenoriatul social în Republica Moldova este reglementat prin lege, cadrul legal nu este atât de eficient pentru a urmări afacerile sociale.

Iată câteva exemple de antreprenoriat social din țara noastră:

Tinerii pentru ECO plastic

Este o afacere care comercializează produse realizate din plastic reciclat (bijuterii, obiecte de uz casnic, obiecte de artă); Colectarea deșeurilor reciclabile nepericuloase (plastic, metal, hârtie, sticlă), a fost creată de un grup de studenți în 2018.

Soul Market

Soul Market oferă oportunități de muncă pentru persoanele defavorizate, în condiții prietenoase. Aici se creează lucrări hand made: coșuri, felicitări, mărturii, invitații, torbe textile.

Proiectul Casa Mare

Proiectul Casa Mare oferă servicii de cazare pentru turiști în zonele rurale, tururi eco-culturale în zonele rurale din Moldova. De asemenea, prin intermediul proiectului se organizează festivaluri istorico-culturale, tabere interactiv-educaționale pentru copii și adolescenți, școli de vară internaționale pentru tineri.

Floare de cireș Catering

Floare de cireș Catering oferă servicii de catering: buffet suedez, coffee breake, fourchette, business lunch. Specificul afacerii sociale este creșteres legumelor ecologice în seră. Clienții Floare de Cireș contribuie la sustenabilitatea mediului.

#antreprenoriat social #DEX economic #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marile companii din domeniul plăților și tehnologiei accelerează dezvoltarea infrastructurii pentru o nouă formă de comerț digital, în care agenți de inteligență artificială pot căuta produse, compara prețuri și finaliza achiziții în numele consumatorilor. Potrivit CNBC, acest model, denumit „agentic commerce”, este văzut ca următoarea mare transformare a comerțului global și ar putea deveni realitate la scară largă în 2026.

Visa și Mastercard anunță că lucrează de peste un an la sisteme care să permită agenților AI să efectueze plăți directe, fără intervenția utilizatorului în momentul tranzacției. Primele programe-pilot sunt deja testate, iar oficialii celor două companii susțin că tehnologia ar putea schimba fundamental modul în care oamenii cumpără online, depășind chiar impactul platformelor clasice de e-commerce.

În practică, agenții AI ar urma să primească instrucțiuni precise de la utilizatori, să analizeze automat ofertele disponibile pe piață și să aleagă cea mai bună opțiune, folosind date de plată deja autorizate. Exemplele frecvente includ rezervări de zboruri sau vacanțe, dar și achiziții automate declanșate atunci când prețul unui produs scade sub un anumit prag.

Pentru a susține acest tip de comerț, companiile de plăți dezvoltă cadre speciale de securitate și autentificare a tranzacțiilor inițiate de agenți AI. În paralel, colaborările dintre giganții plăților și dezvoltatorii de inteligență artificială, inclusiv OpenAI, se intensifică, iar platforme precum ChatGPT sau Gemini sunt văzute drept canale-cheie pentru aceste tranzacții.

Totuși, tranziția ridică și provocări majore. Comercianții se tem de presiuni suplimentare asupra prețurilor și de pierderea relației directe cu clienții, iar industria discută deja soluții privind responsabilitatea în caz de erori și gestionarea disputelor. În pofida acestor riscuri, liderii din sector consideră agentic commerce inevitabil, invocând avantajele pentru consumatori, precum economisirea timpului și automatizarea deciziilor de cumpărare.