DEX economic. Ce este antreprenoriatul social? De ce să lansezi o afacere socială

Conceptul de Antreprenoriat Social a apărut în anii 1980, iar în ultima perioada acest tip de antreprenoriat a început a fi tot mai promovat și susținut atât la nivel local cât și internațional. În Republica Moldova, antreprenoriatul social este reglementat prin lege. Literatura de specialitate oferă mai multe definiții pentru sintagma „antreprenoriat social” și toate se rezumă la ideea că antreprenoriatul social rezolvă anumite probleme sociale.

Ce este antreprenoriatul social?

Conform Legii Nr. 223 din 02-11-2017, antreprenoriatul social este o activitate de antreprenoriat al cărei scop principal este soluţionarea unor probleme sociale în interesul comunității. Așadar, antreprenoriatul social reprezintă soluții la probleme sociale, culturale sau de mediu, în domenii precum reducerea sărăciei, sănătate și dezvoltarea comunității.

Afacerile sociale sunt create cu scopul de a obține profit, dar și pentru a rezolva anumite probleme sociale. De asemenea, există afaceri sociale non-profit. De asemenea, potrivit articolului 36 al Legii 223 din 02-11-2017, antreprenoriatul social este orientat spre îmbunătățirea condițiilor de viață și oferirea de oportunități persoanelor din categoriile defavorizate ale populației prin consolidarea coeziunii economice şi sociale, inclusiv la nivelul colectivităţilor locale, prin ocuparea forţei de muncă, prin dezvoltarea serviciilor sociale în interesul comunității, prin creşterea incluziunii sociale.

De ce să lansezi o afacere socială?

promovezi echitatea socială;
contribui la dezvoltarea societății si la ajutorarea mebrilor ei;
poți obține profit și în același timp participi la o cauză nobilă;
afacerile sociale sunt din ce în ce mai des finanțate att intern cât și extern;
există numeroase afaceri sociale care se bucură de succes.

Antreprenoriat social în Republica Moldova: Exemple

Cu toate că antrepenoriatul social în Republica Moldova este reglementat prin lege, cadrul legal nu este atât de eficient pentru a urmări afacerile sociale.

Iată câteva exemple de antreprenoriat social din țara noastră:

Tinerii pentru ECO plastic

Este o afacere care comercializează produse realizate din plastic reciclat (bijuterii, obiecte de uz casnic, obiecte de artă); Colectarea deșeurilor reciclabile nepericuloase (plastic, metal, hârtie, sticlă), a fost creată de un grup de studenți în 2018.

Soul Market

Soul Market oferă oportunități de muncă pentru persoanele defavorizate, în condiții prietenoase. Aici se creează lucrări hand made: coșuri, felicitări, mărturii, invitații, torbe textile.

Proiectul Casa Mare

Proiectul Casa Mare oferă servicii de cazare pentru turiști în zonele rurale, tururi eco-culturale în zonele rurale din Moldova. De asemenea, prin intermediul proiectului se organizează festivaluri istorico-culturale, tabere interactiv-educaționale pentru copii și adolescenți, școli de vară internaționale pentru tineri.

Floare de cireș Catering

Floare de cireș Catering oferă servicii de catering: buffet suedez, coffee breake, fourchette, business lunch. Specificul afacerii sociale este creșteres legumelor ecologice în seră. Clienții Floare de Cireș contribuie la sustenabilitatea mediului.

#antreprenoriat social #DEX economic #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.