DEX economic. Ce este antreprenoriatul social? De ce să lansezi o afacere socială

Conceptul de Antreprenoriat Social a apărut în anii 1980, iar în ultima perioada acest tip de antreprenoriat a început a fi tot mai promovat și susținut atât la nivel local cât și internațional. În Republica Moldova, antreprenoriatul social este reglementat prin lege. Literatura de specialitate oferă mai multe definiții pentru sintagma „antreprenoriat social” și toate se rezumă la ideea că antreprenoriatul social rezolvă anumite probleme sociale.

Ce este antreprenoriatul social?

Conform Legii Nr. 223 din 02-11-2017, antreprenoriatul social este o activitate de antreprenoriat al cărei scop principal este soluţionarea unor probleme sociale în interesul comunității. Așadar, antreprenoriatul social reprezintă soluții la probleme sociale, culturale sau de mediu, în domenii precum reducerea sărăciei, sănătate și dezvoltarea comunității.

Afacerile sociale sunt create cu scopul de a obține profit, dar și pentru a rezolva anumite probleme sociale. De asemenea, există afaceri sociale non-profit. De asemenea, potrivit articolului 36 al Legii 223 din 02-11-2017, antreprenoriatul social este orientat spre îmbunătățirea condițiilor de viață și oferirea de oportunități persoanelor din categoriile defavorizate ale populației prin consolidarea coeziunii economice şi sociale, inclusiv la nivelul colectivităţilor locale, prin ocuparea forţei de muncă, prin dezvoltarea serviciilor sociale în interesul comunității, prin creşterea incluziunii sociale.

De ce să lansezi o afacere socială?

promovezi echitatea socială;
contribui la dezvoltarea societății si la ajutorarea mebrilor ei;
poți obține profit și în același timp participi la o cauză nobilă;
afacerile sociale sunt din ce în ce mai des finanțate att intern cât și extern;
există numeroase afaceri sociale care se bucură de succes.

Antreprenoriat social în Republica Moldova: Exemple

Cu toate că antrepenoriatul social în Republica Moldova este reglementat prin lege, cadrul legal nu este atât de eficient pentru a urmări afacerile sociale.

Iată câteva exemple de antreprenoriat social din țara noastră:

Tinerii pentru ECO plastic

Este o afacere care comercializează produse realizate din plastic reciclat (bijuterii, obiecte de uz casnic, obiecte de artă); Colectarea deșeurilor reciclabile nepericuloase (plastic, metal, hârtie, sticlă), a fost creată de un grup de studenți în 2018.

Soul Market

Soul Market oferă oportunități de muncă pentru persoanele defavorizate, în condiții prietenoase. Aici se creează lucrări hand made: coșuri, felicitări, mărturii, invitații, torbe textile.

Proiectul Casa Mare

Proiectul Casa Mare oferă servicii de cazare pentru turiști în zonele rurale, tururi eco-culturale în zonele rurale din Moldova. De asemenea, prin intermediul proiectului se organizează festivaluri istorico-culturale, tabere interactiv-educaționale pentru copii și adolescenți, școli de vară internaționale pentru tineri.

Floare de cireș Catering

Floare de cireș Catering oferă servicii de catering: buffet suedez, coffee breake, fourchette, business lunch. Specificul afacerii sociale este creșteres legumelor ecologice în seră. Clienții Floare de Cireș contribuie la sustenabilitatea mediului.

#antreprenoriat social #DEX economic #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.