Dezastru agricol în 2024! 31 de mii de oameni, lăsați fără loc de muncă, iar satele se golesc

Economistul Veaceslav Ioniță avertizează că agricultura Moldovei este într-un declin alarmant, după ce producția agricolă a scăzut cu 15% în 2024, iar în ultimul deceniu sectorul a alternat între 5 ani de creștere și 5 ani de scădere, ajungând acum sub nivelul din 2014.

Cele mai afectate cultur au fost rapița: -60%, porumbul: -47% și sfecla de zahăr: -32%. Singurul sector în creștere este cel zootehnic, cu un avans de 5,7%, însă acesta nu poate compensa pierderile masive din cultura vegetală.

Potrivit economistului, 31.000 de agricultori și-au pierdut locul de muncă în 2024, iar mulți dintre aceștia sunt forțați să migreze spre Chișinău sau peste hotare. Depopularea satelor nu este un mister, spune Ioniță, ci o consecință directă a declinului agriculturii.

În timp ce precipitațiile au scăzut cu 20% în ultimii 10 ani, Moldova continuă să fie țara europeană care folosește cel mai puțin apă pentru irigații. Fără un sistem național de irigații eficient, agricultorii nu au șanse să se redreseze, iar producția agricolă va continua să scadă.

Economistul subliniază că orice strategie pentru revitalizarea satelor trebuie să înceapă cu irigațiile. „Oricine vorbește despre salvarea satelor fără să pomenească irigațiile nu trăiește în realitate”, afirmă Ioniță.

„Dacă Moldova nu investește urgent într-un sistem eficient de irigare, agricultura va continua să decadă, iar satele vor deveni doar o amintire”, a concuzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Ioniță #seceta #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.