Dezastru în zootehnia moldovenească. Ramura s-a prăbușit cu 10%

28 Oct. 2021, 10:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Oct. 2021, 10:09 // Actual //  bani.md

Producția agricolă a Republicii Moldova a însumat 27 miliarde de lei în nouă luni ale anului 2021 cu 20,5% mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

În ramura fitotehnică, recolta anului curent se caracterizează prin majorarea considerabilă a recoltei globale a culturilor agricole, îndeosebi a culturilor cerealiere. Conform estimărilor prealabile, în anul curent recolta globală a culturilor cerealiere şi leguminoase boabe (fără porumb) în gospodăriile de toate categoriile a constituit circa 1822 mii tone (de circa 2,6 ori mai mult față de perioada similară a anului precedent), din care recolta grâului a constituit circa 1530 mii tone (de 2,7 ori mai mult), a orzului – 245 mii tone (de 2,3 ori mai mult), a leguminoaselor boabe – 37 mii tone (cu 38% mai mult).

În ceea ce privește zootehnia, în ianuarie-septembrie 2021 față de aceeași perioadă a anului 2020 în gospodăriile de toate categoriile se constată scăderea producției animaliere pe principalele tipuri: producția de lapte – cu 9,9%, creşterea vitelor şi păsărilor în masă vie – cu 3,4%, producția de ouă – cu 1,8%.

La 1 octombrie 2021 faţă de data respectivă a anului trecut a fost înregistrată micșorarea efectivului de animale de toate speciile în gospodăriile de toate categoriile cauzată de scăderea  acestora în gospodăriile populației. Totodată, în întreprinderile agricole efectivul ovinelor și caprinelor a crescut cu 12,1%, bovinelor – cu 7,9%, păsărilor cu 2,2% față de perioada similară a anului trecut.

Crescătorii de animale au declarat de nenumărate ori că se confruntă cu probleme. Ei susțin că îi ruinează concurența neloială a produselor de importat, care  sunt mai ieftine. În plus, statul nu oferă ajutor suficient pentru dezvoltarea ramurii.

AIPA anunța la mijlocul lunii august că a autorizat primele plăți directe per cap de animal – 5 mil. de lei. Plata directă per cap de animal se acordă o singură dată pe an, pentru deținătorii de animale cu specia bovine, ovine, caprine. Sunt pasibile spre plata directă animalele înregistrate și exploatate în fermele zootehnice amplasate în extravilan.

După primul apel desfășurat, AIPA a recepționat 416 cereri de acordare a plăților directe per cap de animal dintre care 197 – pentru deținătorii de bovine, 128 – ovine și 91 – deținătorii de caprine. De plăți directe per cap de animal urmează să beneficieze 322 deținătorii de animale unici.

Realitatea Live

04 Ian. 2026, 14:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Ian. 2026, 14:11 // Actual //  Ursu Victor

China și Statele Unite sunt cei mai mari cumpărători ai petrolului exportat de Venezuela în anul 2024, potrivit datelor publicate de World Visualized. În total, exporturile de țiței ale Venezuelei se ridică la aproximativ 772.000 de barili pe zi, în pofida sancțiunilor internaționale și a infrastructurii energetice degradate.

Pe primul loc se află China, care importă în medie 351.000 de barili pe zi, reprezentând aproape jumătate din totalul exporturilor venezuelene. O mare parte din aceste livrări sunt utilizate pentru rambursarea datoriilor istorice ale Caracasului față de Beijing.

Statele Unite ale Americii ocupă locul al doilea, cu 222.000 de barili pe zi, importurile fiind reluate parțial după relaxarea temporară a unor sancțiuni, în special pentru rafinăriile americane capabile să proceseze petrol greu.

Pe locul al treilea se situează Europa, cu aproximativ 75.000 de barili pe zi, urmată de India – 63.000 de barili pe zi. Cuba importă circa 32.000 de barili pe zi, în baza acordurilor energetice bilaterale, iar alți cumpărători mai mici cumulează aproximativ 29.000 de barili pe zi.

Deși Venezuela deține cele mai mari rezerve de petrol din lume, nivelul exporturilor rămâne mult sub potențialul maxim, din cauza sancțiunilor, lipsei investițiilor și infrastructurii învechite. Dependența de un număr restrâns de cumpărători face ca econo