Dezastru în zootehnia moldovenească. Ramura s-a prăbușit cu 10%

Producția agricolă a Republicii Moldova a însumat 27 miliarde de lei în nouă luni ale anului 2021 cu 20,5% mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

În ramura fitotehnică, recolta anului curent se caracterizează prin majorarea considerabilă a recoltei globale a culturilor agricole, îndeosebi a culturilor cerealiere. Conform estimărilor prealabile, în anul curent recolta globală a culturilor cerealiere şi leguminoase boabe (fără porumb) în gospodăriile de toate categoriile a constituit circa 1822 mii tone (de circa 2,6 ori mai mult față de perioada similară a anului precedent), din care recolta grâului a constituit circa 1530 mii tone (de 2,7 ori mai mult), a orzului – 245 mii tone (de 2,3 ori mai mult), a leguminoaselor boabe – 37 mii tone (cu 38% mai mult).

În ceea ce privește zootehnia, în ianuarie-septembrie 2021 față de aceeași perioadă a anului 2020 în gospodăriile de toate categoriile se constată scăderea producției animaliere pe principalele tipuri: producția de lapte – cu 9,9%, creşterea vitelor şi păsărilor în masă vie – cu 3,4%, producția de ouă – cu 1,8%.

La 1 octombrie 2021 faţă de data respectivă a anului trecut a fost înregistrată micșorarea efectivului de animale de toate speciile în gospodăriile de toate categoriile cauzată de scăderea acestora în gospodăriile populației. Totodată, în întreprinderile agricole efectivul ovinelor și caprinelor a crescut cu 12,1%, bovinelor – cu 7,9%, păsărilor cu 2,2% față de perioada similară a anului trecut.

Crescătorii de animale au declarat de nenumărate ori că se confruntă cu probleme. Ei susțin că îi ruinează concurența neloială a produselor de importat, care sunt mai ieftine. În plus, statul nu oferă ajutor suficient pentru dezvoltarea ramurii.

AIPA anunța la mijlocul lunii august că a autorizat primele plăți directe per cap de animal – 5 mil. de lei. Plata directă per cap de animal se acordă o singură dată pe an, pentru deținătorii de animale cu specia bovine, ovine, caprine. Sunt pasibile spre plata directă animalele înregistrate și exploatate în fermele zootehnice amplasate în extravilan.

După primul apel desfășurat, AIPA a recepționat 416 cereri de acordare a plăților directe per cap de animal dintre care 197 – pentru deținătorii de bovine, 128 – ovine și 91 – deținătorii de caprine. De plăți directe per cap de animal urmează să beneficieze 322 deținătorii de animale unici.

#zootehnie #subvenții #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.