Dezastru pentru Sberbank, cea mai mare bancă rusească: Prăbuşire de 70% pe Bursa de la Londra. Căderea Lukoil e de 61%

De la 4,06 dolari pe acţiune în şedinţa de vineri la 1,2 dolari astăzi, adică o prăbuşire de 70%, aceasta este situaţia pentru Sberbank – cea mai mare bancă din Rusia şi una controlată majoritar de administraţia de la Kremlin, pe Bursa de la Londra în debutul şedinţei de tranzacţionare de luni.

Cu alte cuvinte într-o singură zi de tranzacţionare cea mai mare bancă din Rusia pierde câteva zeci de miliarde de dolari ajungând la o capitalizare de 16 mld. dolari. De la începutul anului 2022 acţiunile SBER au un colaps de 92% la Londra.

Sberbank Europe AG, care avea active totale de 13,64 miliarde de euro (15,3 miliarde de dolari) la sfârşitul anului trecut, împreună cu unităţile sale din Croaţia şi Slovenia, a suferit o retragere rapidă a depozitelor în ultimele zile şi este posibil să nu reuşească să îşi plătească datoriile sau alte pasive, potrivit Băncii Central Europene, notează Reuters.

„Sberbank Europe AG şi filialele sale au înregistrat ieşiri semnificative de depozite ca urmare a impactului asupra reputaţiei provocat de tensiunile geopolitice”, a precizat BCE într-un comunicat. „Acest lucru a dus la o deteriorare a poziţiei sale de lichiditate”, a adăugat BCE. „Nu există măsuri disponibile cu şanse reale de a restabili această poziţie la nivel de grup şi în fiecare dintre filialele sale din cadrul uniunii bancare”.

În weekend, Europa a îngheţat principalele afaceri ale Sberbank în blocul comunitar, după ce autorităţile de reglementare au stabilit că este posibil ca acestea să dea faliment în urma sancţiunilor impuse ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, notează agenţia americană de ştiri Bloomberg.

Consiliul unic de rezoluţie, care se ocupă de băncile europene care au probleme, a suspendat plăţile, executarea şi drepturile de reziliere pentru trei divizii ale Sberbank până la sfârşitul zilei de 1 martie. Această măsură a fost luată după ce Banca Centrală Europeană a stabilit că Sberbank Europe AG, cu sediul în Austria, şi filialele sale din Croaţia şi Slovenia nu vor putea probabil să îşi plătească datoriile sau alte pasive la scadenţă.

Rusia încă nu şi-a deschis piaţa de capital, amânand cu câteva ore debutul şedinţei de vineri.

#Lukoil #banca #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.