Dezvăluirea momentului! Șeful Termoelectrica: 55% din cei deconectați de la căldură trebuie să achite sub 1000 de lei

Vasile Leu, directorul Termoelectrica a declarat, într-o conferință de presă, că 55,5% din cei deconectați (26 mii de apartamente debranșate n.r) se de la sistemul centralizat de încălzire trebuie să achite între 500 și 100 de lei pentru încălzirea centralizată livrată în luna noiembrie.

39% dintre cei deconectați au de achitat facturi sub 500 de lei.

Potrivit directorului Termoelectrica, 12% din totalul apartamentelor sunt deconectate de la sistemul centralizat de încălzire. „Or, cei care s-au deconectat sunt, de fapt, și cei mai solvabili”.

„O medie generală de achitare pentru apartamentele deconectate este de 15% pentru fiecare țeavă tranzitorie, suprafața apartamentului, dar și încăperile nelocative”, a punctat Leu.

Directorul Termoelectrica a spus că cei care au de achitat facturi pentru țevile tranzitorii din apartamente beneficiază și de compensații din partea statului, în funcție de gradul de vulnerabilitate energetică. „Doar în luna noiembrie mărimea compensațiilor acordate a fost de 110 mil. de lei”.

Mihai Tîrșu, unul din experții care a participat la elaborarea metodologiei de calculare pentru locatarii debranșați susține că se calculează mărimea plății în funcție de numărul de etaje, numărul celor debranșați.

„S-a determinat în baza unui studiu pe fiecare tip de bloc număr de etaje care este aportul de energie pentru consumatorii debranșați. Consumul mediul 100-120 KW/h pe an transformat în gaz în mediu un apartament de 50 metri pătrați consumă 100 metri cubi de gaz pentru o temperatură 20, 21 de grade. Dacă consumă atâta gaz înseamnă că beneficiază pe spatele celorlalți. Respectiv nu e corect ca cei care s-au deconectat să stea pe spatele celor care sunt conectați la sistemul centralizat de încălzire”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#facturi #achitare #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.