Dezvăluirea momentului! Șeful Termoelectrica: 55% din cei deconectați de la căldură trebuie să achite sub 1000 de lei

Vasile Leu, directorul Termoelectrica a declarat, într-o conferință de presă, că 55,5% din cei deconectați (26 mii de apartamente debranșate n.r) se de la sistemul centralizat de încălzire trebuie să achite între 500 și 100 de lei pentru încălzirea centralizată livrată în luna noiembrie.

39% dintre cei deconectați au de achitat facturi sub 500 de lei.

Potrivit directorului Termoelectrica, 12% din totalul apartamentelor sunt deconectate de la sistemul centralizat de încălzire. „Or, cei care s-au deconectat sunt, de fapt, și cei mai solvabili”.

„O medie generală de achitare pentru apartamentele deconectate este de 15% pentru fiecare țeavă tranzitorie, suprafața apartamentului, dar și încăperile nelocative”, a punctat Leu.

Directorul Termoelectrica a spus că cei care au de achitat facturi pentru țevile tranzitorii din apartamente beneficiază și de compensații din partea statului, în funcție de gradul de vulnerabilitate energetică. „Doar în luna noiembrie mărimea compensațiilor acordate a fost de 110 mil. de lei”.

Mihai Tîrșu, unul din experții care a participat la elaborarea metodologiei de calculare pentru locatarii debranșați susține că se calculează mărimea plății în funcție de numărul de etaje, numărul celor debranșați.

„S-a determinat în baza unui studiu pe fiecare tip de bloc număr de etaje care este aportul de energie pentru consumatorii debranșați. Consumul mediul 100-120 KW/h pe an transformat în gaz în mediu un apartament de 50 metri pătrați consumă 100 metri cubi de gaz pentru o temperatură 20, 21 de grade. Dacă consumă atâta gaz înseamnă că beneficiază pe spatele celorlalți. Respectiv nu e corect ca cei care s-au deconectat să stea pe spatele celor care sunt conectați la sistemul centralizat de încălzire”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#facturi #achitare #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.