Dezvăluiri din „muzeului corupției”. Un angajat de la drumuri, pus sub acuzare în dosarul drumului Leova-Bumbăta

În această săptămână, un angajat al Agenției de Stat de Drumuri a fost pus sub acuzare în dosarul penal privind corupția la construcția drumului Leova – Bumbăta, a anunțat șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLive.

Iachimovschi a subliniat că în acest dosar sunt examinați și factori de decizie importanți, însă nu a oferit nume specifice. „Este un caz complex, iar ancheta este în desfășurare”, a precizat el, adăugând că procurorii colaborează îndeaproape cu alte instituții pentru a aduna dovezile necesare.

Anterior, primarul orașului Leova, Alexandru Bujoreanu susținea că a cerut ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu, și președintelui Maia Sandu să facă publice contractele de execuție, inclusiv devizele de cheltuieli, pentru a clarifica situația. „Spînu a făcut publice documentele, însă ce vreți este acolo numai nu devizele de cheltuieli,” a spus primarul.

Primarul a adăugat că Centrul Național Anticorupție (CNA) a realizat o expertiză a contractelor, dezvăluind costuri supraestimate cuprinse între 3 și 4 milioane de euro. Bujoreanu a solicitat încă o dată ministrului Spînu să publice devizele de cheltuieli pentru a clarifica aceste discrepanțe.

„Dacă este adevărat că există o expertiză, aceasta ar fi stat la baza pornirii urmăririi penale împotriva șefului Administrației de Stat a Drumurilor. Crede cineva că un șef de întreprindere semnează un contract de 262 milioane de lei fără să cunoască ministrul? Nu este așa. Mai mult, lucrările au început în iulie, dar contractul a fost semnat în septembrie. Ce companie începe lucrările în avans fără să aibă certitudinea că va fi selectată? Ulterior, în luna februarie, Spînu pleacă la președinție. Aici sunt foarte multe semne de întrebare. Eu sunt martor în acel dosar,” a punctat Bujoreanu.

Costul lucrărilor de construcție a drumului de acces – 3,6 km – și a infrastructurii punctului de frontieră Leova – Bumbăta se ridică la suma de 252,23 milioane de lei, iar finalizarea lucrărilor era planificată pentru luna noiembrie a acestui an. Iinițial, pentru construcția drumului erau prevăzuți 260 de milioane de lei.

Un calcul elementar arată că fiecare kilometru de drum a costat circa 3,5 milioane de euro, fiind cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buumbata #leova #drum #coruptie #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.