Diaspora, pusă pe jar! Pot schimba bani fără buletin dacă suma nu depășește 10 mii de lei

Din 1 iulie, cetățenii pot schimba bani la casele de schimb valutar fără act de identitate doar dacă suma nu depășește 10 mii de lei sau echivalentul a 500 de euro.

La adoptarea respectivei prevederi din 30 martie, deputații au justificat-o prin contracararea spălării banilor.

Limitarea tranzacțiilor de schimb valutar va lovi în muncitorii moldoveni care muncesc în străinătate și revin periodic în țară, dar și în rudele acestora care sunt dependente de remitențe.

Ultimele date ale Băncii Naționale a Moldovei relevă că în primul trimestru al anului, persoanelor fizice din Republica Moldova, le-au fost transferate din străinătate, prin intermediul băncilor licențiate, mijloace bănești în valoare de 437,2 mil. USD, în creștere cu 17,3 la sută comparativ cu trimestrul I 2022, dintre care prin intermediul sistemelor de remitere de bani – 343,26 mil. USD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Rolul remitenţelor în toată lumea, nu doar în Moldova, este de a finanţa consumul. Faptul că aceste remitenţe nu au contribuit în mod direct la creşterea investiţiilor, nu s-au transformat direct în investiţii, este o situaţie absolut normală pentru că factorii principali care au determinat emigrarea şi, respectiv, creşterea remitenţelor au fost de ordin social-economic, adică din cauza sărăciei, cei care au plecat nu au reuşit din surse interne să acopere acest consum. Respectiv, remitenţele în mod logic vin să compenseze această insuficienţă de venituri la nivel local.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din Republica Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.

#remitențe #bănci #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Portul Constanța își majorează capitalul social cu până la 281 625 500 de lei românești (aproximativ 55,2 milioane de euro), în contextul extinderii strategice și al planurilor de investiții pe termen lung. Convocarea acționarilor a fost anunțată de Fondul Proprietatea, care deține 20% din companie. Asta după ce BERD a anunțat că vinde Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova părții românești.

Potrivit informării transmise Bursei de Valori București, la 26 februarie, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) a convocat Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor pentru 30/31 martie. Pe ordinea de zi figurează aprobarea majorării capitalului social prin aport în numerar, la valoarea nominală de 10 lei românești pe acțiune, prin emiterea unui număr maxim de 28 162 550 de acțiuni noi, nominative și dematerializate, fără primă de emisiune.

Documentele oficiale arată că operațiunea are ca obiect consolidarea bazei patrimoniale a companiei și asigurarea resurselor financiare necesare pentru implementarea investițiilor aprobate la nivel corporativ, astfel încât societatea să își poată susține proiectele fără a afecta echilibrul financiar. Majorarea se va realiza cu respectarea dreptului de preferință al acționarilor existenți, iar termenul de exercitare a acestuia va fi de minimum 30 de zile de la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial.

Capitalul social actual al CNAPM este de 323 311 340 lei românești (aproximativ 63,4 milioane de euro), deținut în proporție de 80% de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România și 20% de Fondul Proprietatea.

Portul Internațional Giurgiulești, principalul port al Republicii Moldova, gestionează peste 70% din importurile și exporturile realizate pe cale navigabilă ale țării. Situat la gurile Dunării, în apropierea frontierelor cu România și Ucraina, portul poate primi atât nave fluviale, cât și maritime și dispune de un terminal petrolier, două terminale de cereale, un terminal pentru mărfuri generale și un parc de afaceri.

CNAPM a depus prima ofertă în cadrul licitației organizate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare la 24 aprilie 2025, proces care a dus la acordul de vânzare semnat la finalul anului trecut și la aprobarea acționarilor din februarie 2026.