Diaspora, pusă pe jar! Pot schimba bani fără buletin dacă suma nu depășește 10 mii de lei

Din 1 iulie, cetățenii pot schimba bani la casele de schimb valutar fără act de identitate doar dacă suma nu depășește 10 mii de lei sau echivalentul a 500 de euro.

La adoptarea respectivei prevederi din 30 martie, deputații au justificat-o prin contracararea spălării banilor.

Limitarea tranzacțiilor de schimb valutar va lovi în muncitorii moldoveni care muncesc în străinătate și revin periodic în țară, dar și în rudele acestora care sunt dependente de remitențe.

Ultimele date ale Băncii Naționale a Moldovei relevă că în primul trimestru al anului, persoanelor fizice din Republica Moldova, le-au fost transferate din străinătate, prin intermediul băncilor licențiate, mijloace bănești în valoare de 437,2 mil. USD, în creștere cu 17,3 la sută comparativ cu trimestrul I 2022, dintre care prin intermediul sistemelor de remitere de bani – 343,26 mil. USD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Rolul remitenţelor în toată lumea, nu doar în Moldova, este de a finanţa consumul. Faptul că aceste remitenţe nu au contribuit în mod direct la creşterea investiţiilor, nu s-au transformat direct în investiţii, este o situaţie absolut normală pentru că factorii principali care au determinat emigrarea şi, respectiv, creşterea remitenţelor au fost de ordin social-economic, adică din cauza sărăciei, cei care au plecat nu au reuşit din surse interne să acopere acest consum. Respectiv, remitenţele în mod logic vin să compenseze această insuficienţă de venituri la nivel local.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din Republica Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.

#remitențe #bănci #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat, luni, noi sancţiuni care vizează companiile şi persoanele fizice acuzate că au ajutat Moscova să ocolească sancţiunile occidentale privind exporturile de petrol, care contribuie la finanţarea războiului din Ucraina, transmite Reuters.

Până în prezent, UE a impus 19 pachete de sancţiuni, dar Moscova a reuşit să se adapteze la majoritatea măsurilor şi încă vinde milioane de barili de petrol către India şi China, chiar dacă la preţuri mai mici decât preţurile globale. O mare parte din acest petrol este transportat folosind o aşa-numită flotă din umbră, formată din nave care operează în afara industriei maritime occidentale.

Cele mai recente sancţiuni ale UE interzic cetăţenilor blocului comunitar să facă afaceri cu companiile şi persoanele fizice incluse pe o listă specială, reducându-le accesul la principalii furnizori de transport maritim şi asigurări. UE a listat peste 2.600 de persoane fizice şi companii în total.

Cele mai noi sancţiuni vizează nouă persoane fizice şi entităţi care susţin flota din umbră de petroliere a Rusiei, au precizat Consiliul Uniunii Europene şi Jurnalul Oficial al UE, referindu-se la oameni de afaceri legaţi de companiile petroliere Rosneft şi Lukoil, precum şi de companiile de transport maritim care deţin şi administrează petroliere.