Diferențele dintre Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene

Pentru a înțelege mai bine care sunt lucrurile pe care Uniunea Europeană le poate face pentru cetățenii ei, e bine să știm care sunt principalele instituții de decizie ale Uniunii, scrie antena3.ro.

În U.E. instituția care poate iniția propuneri legislative este Comisia Europeană. Este, dacă vreți, Guvernul Uniunii Europene.

Fiecare stat membru are un reprezentant, așadar sunt 27 de membri ai Colegiului Comisarilor Europeni. România deține în acest mandat portofoliul transporturilor, prin comisarul Adina Vălean.

Cei care dezbat propunerile legislative sunt europarlamentarii. În acest moment sunt 705 eurodeputați, dar din acest an vor fi 720. România va avea în continuare 33 de europarlamentari.

Cea de-a treia instituție, care are un cuvânt de spus, alături de Parlament, în ceea ce privește legislația europeană este Consiliul Uniunii Europene. A nu se confunda cu Consiliul European.

Consiliul Uniunii Europene este condus, prin rotație, de fiecare stat membru pentru o durată de 6 luni. Acum suntem sub președinția belgiană, iar din iulie vor conduce ungurii. România a deținut președinția Consiliului Uniunii Europene în primele 6 luni din 2019.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#instituții #diferente #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.