Din criză în oportunitate: Antreprenorii moldoveni lansează prima Comunitate Energetică Investițională

Independența energetică a Republicii Moldova este mai actuală ca niciodată, într-o perioadă marcată de incertitudini pe piața energetică mondială. Mediul de afaceri local vine cu soluții inovatoare pentru reducerea dependenței de sursele externe de energie, promovând producerea locală a energiei din surse regenerabile.

În ultimii doi ani, în Republica Moldova au fost realizate mai multe stații fotovoltaice de mici dimensiuni, care asigură consumul propriu al beneficiarilor. Totuși, este nevoie de parcuri fotovoltaice de mare capacitate pentru a acoperi o parte semnificativă din necesarul de electricitate al țării. Costurile ridicate, care pot depăși zeci de milioane de euro, reprezintă principalul obstacol în realizarea acestor proiecte la scară largă.

Soluția: Comunitatea Energetică Investițională

Un grup de antreprenori moldoveni a lansat săptămâna aceasta prima Comunitate Energetică Investițională din țară, o inițiativă ce deschide noi orizonturi pentru dezvoltarea parcurilor fotovoltaice.

„Am decis să pornim cu un parc fotovoltaic de 19,5 MW, amplasat în nordul țării. Suma necesară pentru crearea acestui parc este colosală, dar datorită unei comunități de 15 investitori, lucrurile pot derula rapid și eficient”, explică Cătălin Guțu, manager de proiect la Q-group.

Proiectul este conceput astfel încât un antreprenor poate deveni membru al comunității achiziționând o capacitate de la 1,56 MW, ceea ce poate genera un venit pasiv anual de aproximativ 132.600 de euro.

„Compania noastră asigură toată partea de administrare și întreținere a parcului, avand o experienta de peste 131 stații fotovoltaice realizate doar în ultimii 2 ani”, adaugă Guțu.

Povestea unui investitor din comunitate

Dumitru Ciobanu, unul dintre membrii Comunității Energetice, a povestit despre experiența sa de investitor: „La început, nu-mi era chiar clar cum va funcționa această comunitate, dar știu la sigur că proiectele mari care necesită și investiții mari, mereu necesită afiliere. După ce am aflat despre modelul oferit de Q-group, și anume Comunitatea Energetică Investițională, m-am convins că este o oportunitate unică. Am achiziționat o capacitate de 1,56 MW, aportul meu fiind doar 30%, plus am beneficiat de un credit preferențial pentru 70% din investiție care se va achita din venitul generat de parc. Toate aspectele legate de administrare și mentenanță sunt gestionate de echipa Q-group, ceea ce mă scutește de orice bătaie de cap. La prețul de azi pentru energie electrică, investiția mea se va amortiza într-un interval de aproximativ 7 ani, dar eu cred că recuperarea va fi și mai rapidă.”

Un proiect de mare anvergură

Parcul fotovoltaic de 19,5 MW ocupă o suprafață de 27,3 hectare, fiind o investiție strategică care nu doar că va contribui la independența energetică a Republicii Moldova, dar și va deveni un exemplu de dezvoltare sustenabilă.

Perspective pentru investitori

Modelul propus de Comunitatea Energetică Investițională este unic în Republica Moldova, oferind investitorilor oportunitatea de a contribui la dezvoltarea unui sistem energetic curat și sustenabil. În plus, investiția este atractivă datorită profitabilității ridicate și a managementului eficient asigurat de Q-group, o companie cu o experiență de peste 22 de ani în domeniu.

„Pentru cei interesați, acest proiect nu este doar o investiție în energie, ci și o investiție în viitorul Republicii Moldova”, concluzionează Dumitru.

Cum poți deveni membru al comunității

Pentru mai multe informații despre proiect și detalii despre cum poți deveni parte din Comunitatea Energetică Investițională, completează formularul de contact aici.

#Comunitate Energetică Investițională #antreprenori #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inflația din Rusia continuă să accelereze, în ciuda majorării repetate a ratei de bază de către Banca Centrală și a încercărilor guvernului de a controla prețurile prin intervenții directe la nivelul lanțurilor de retail.

Potrivit datelor publicate de Rosstat, în săptămâna 10-16 decembrie, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,35%, iar inflația anuală a atins 9,52% – cel mai ridicat nivel din ianuarie 2023. În doar două săptămâni din luna decembrie, prețurile au crescut cu 0,97%, depășind cu o treime creșterea din întregul decembrie al anului trecut.

Inflația alimentară rămâne dominantă, potrivit lui Egor Susin, director de la GPB Private Banking. Conform Rosstat, prețurile alimentelor au crescut cu 10,93% în termeni anuali, marcând cel mai ridicat nivel din noiembrie 2022.

Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la cartofi (+88,8% de la începutul anului), din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile care au distrus 20% din recoltă. De asemenea, prețul cepei a crescut cu 45,4%, al verzei cu 40,3%, iar al sfeclei cu 30,8%.

Prețul untului a crescut cu 34,4% în acest an, în ciuda deciziei guvernului de a permite importuri din India, Iran, Turcia și Emiratele Arabe Unite. Alte produse afectate de inflație includ laptele (+19,1%), smântâna (+18,5%), carnea de miel (+22,6%), carnea de vită (+12,4%) și pâinea (+14,3%).

„Inflația a scăpat de sub control, prețurile nu doar că nu se stabilizează, ci continuă să crească accelerat”, afirmă Serghei Suverov, strateg de investiții la Aricapital. El subliniază că resursele economiei sunt direcționate spre producția de echipamente militare, iar importurile sunt limitate de sancțiuni și dificultăți de plată.

Devalorizarea rublei contribuie și ea la creșterea presiunii inflaționiste, potrivit economistului Alexander Fetisov de la Rosselkhozbank.

Banca Centrală a Rusiei este așteptată să răspundă la această criză cu o nouă majorare a ratei de bază, până la cel puțin 23% în decembrie, estimează economiștii. De la mijlocul anului 2023, rata de bază a fost majorată de opt ori, dar impactul acestor măsuri este limitat, afirmă experții: cauza principală a inflației rămâne războiul, sancțiunile și militarizarea economiei.

Potrivit specialiștilor, până în 2025, rata de bază ar putea ajunge la 25%, un nivel comparabil cu cel din anul 2000. „Economia rusă se îndreaptă tot mai mult către un scenariu asemănător celui din Turcia, cu riscuri majore de stagflație”, avertizează Suverov.