Discuții 1+1 dintre Chișinău și Tiraspol! Se decide soarta energetică a Moldovei

Maine, la Chișinău, la sediul OSCE urmează să se întâlnească vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian cu pretinsul ministru de Externe de la Tiraspol, Vitalii Ignatiev.

Ignatiev spune că a trimis Chișinăului propria agendă de discuții. Este vorba de problema importului de medicamente, libertatea de circulație și criza energetică.

Chișinăul încearcă să ajungă la un consens pentru reluarea exporturilor de energie electrică de la Cuciurgan, însă Tiraspolul spune că are nevoie de mai mult gaz.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat la emisiunea ”Secretele Puterii” de la Jurnal TV că, „în prezent, Republica Moldova discută cu Tiraspolul pentru reluarea livrărilor de energie electrică de la Cuciurgan. Din păcate în luna noiembrie nu am reușit să ajungem la o înțelegere. Am avut discuții marți și am propus ca să avem energie pentru toată țara și sper ca în zilele următoare să avem un răspuns din partea lor. Argumentul lor de baza este că necesitățile de gaz sunt mai mari”, a punctat Spînu.

Centrala de la Cuciurgan a sistat livrările de curent către Republica Moldova după ce Gazprom a redus livrările de gaz. În consecință Chișinăul s-a reorientat către piața din România. Or, prețul mediu de achiziție este de 230 euro MW/h, în timp ce lumina de la Cuciurgan costa 77 USD mW/h.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tiraspol #Energie #discutii #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.