Discuții 1+1 dintre Chișinău și Tiraspol! Se decide soarta energetică a Moldovei

Maine, la Chișinău, la sediul OSCE urmează să se întâlnească vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian cu pretinsul ministru de Externe de la Tiraspol, Vitalii Ignatiev.

Ignatiev spune că a trimis Chișinăului propria agendă de discuții. Este vorba de problema importului de medicamente, libertatea de circulație și criza energetică.

Chișinăul încearcă să ajungă la un consens pentru reluarea exporturilor de energie electrică de la Cuciurgan, însă Tiraspolul spune că are nevoie de mai mult gaz.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat la emisiunea ”Secretele Puterii” de la Jurnal TV că, „în prezent, Republica Moldova discută cu Tiraspolul pentru reluarea livrărilor de energie electrică de la Cuciurgan. Din păcate în luna noiembrie nu am reușit să ajungem la o înțelegere. Am avut discuții marți și am propus ca să avem energie pentru toată țara și sper ca în zilele următoare să avem un răspuns din partea lor. Argumentul lor de baza este că necesitățile de gaz sunt mai mari”, a punctat Spînu.

Centrala de la Cuciurgan a sistat livrările de curent către Republica Moldova după ce Gazprom a redus livrările de gaz. În consecință Chișinăul s-a reorientat către piața din România. Or, prețul mediu de achiziție este de 230 euro MW/h, în timp ce lumina de la Cuciurgan costa 77 USD mW/h.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tiraspol #Energie #discutii #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.