Disperare totală la Gazprom! Își sacrifică angajații pentru a supraviețui, după pierderile uriașe de anul trecut

După ce a pierdut piața europeană a gazului și a înregistrat pierderi de sute de miliarde de ruble, „Gazprom” pregătește concedieri masive în rândul angajaților din aparatul central. Potrivit portalului din Sankt Petersburg 47news, compania ia în considerare reducerea a aproximativ 1.600 de angajați de la sediul central. Un document oficial, semnat de Elena Ilyukhina, vicepreședintele consiliului de administrație al „Gazprom”, a fost trimis către șeful companiei, Alexey Miller. În acest document, Ilyukhina subliniază „provocările cu care se confruntă grupul „Gazprom” și „nevoia de optimizare a costurilor la toate nivelurile proceselor de management și producție”.

Ilyukhina menționează că „Gazprom” cheltuie anual 50 de miliarde de ruble doar pentru salariile angajaților din sediul central, iar numărul acestora ar putea fi redus de la 4.100 la 2.500 de persoane. Potrivit lui Sergey Kupriyanov, șeful departamentului de politică informațională al „Gazprom”, autenticitatea documentului a fost confirmată. Compania intenționează să aleagă persoanele care vor fi concediate până pe 15 februarie 2025.

„Gazprom” a pierdut aproximativ două treimi din exporturile de gaze, după ce a întrerupt livrările către majoritatea țărilor europene în încercarea de a obține concesii în problema Ucrainei. În 2023, livrările către piețele internaționale ale „Gazprom” au atins cel mai scăzut nivel din 1985, doar 69 de miliarde de metri cubi, iar exporturile către Europa au scăzut la 28 de miliarde de metri cubi, echivalente cu nivelurile din a doua jumătate a anilor 1970.

În 2024, transportul gazului către Europa a crescut ușor, ajungând la 32 de miliarde de metri cubi, dar rămâne de aproximativ 5,5 ori mai mic față de nivelurile de dinainte de război (180 miliarde de metri cubi în 2018-2019). Speranțele Kremlinului ca China să crească achizițiile de gaz până la 100 de miliarde de metri cubi pe an s-au dovedit a fi zadarnice. Președintele chinez Xi Jinping nu a semnat un contract pentru construirea conductei „Puterea Siberiei-2”, iar conducta „Puterea Siberiei-1”, activată la sfârșitul anului 2019, a compensat doar o pătrime din livrările anterioare ale „Gazprom” către Uniunea Europeană, chiar și după atingerea capacității sale maxime de 38 de miliarde de metri cubi pe an.

În urma pierderilor masive din 2023, „Gazprom” a raportat pentru prima dată în 25 de ani pierderi nete, conform standardelor internaționale de raportare (IFRS), de 629 miliarde de ruble. În 2024, compania a revenit pe profit cu 989 miliarde de ruble între ianuarie și septembrie, dar afacerea sa de gaz rămâne profund deficitară. În prima jumătate a anului 2024, pierderile au atins 480,6 miliarde de ruble, conform rapoartelor financiare ale companiei.

Începerea opririi tranzitului de gaze prin Ucraina din 1 ianuarie 2025 va afecta „Gazprom” cu aproximativ 6 miliarde de dolari în venituri anuali. Analistul BCS, Ronald Smith, estimează că această oprire va reduce semnificativ fluxul de gaze care circulă pe vechiul traseu al Ucrainei, care a fost primul canal de export de gaz din fosta URSS către Europa, transportând aproximativ 12-15 miliarde de metri cubi pe an. Principalele piețe de consum ale acestui traseu au fost Slovacia, Austria și Cehia, dar și Ucraina, care primea gaz reîntors din Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#miller #pierderi #angajati #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acordul de parteneriat dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur intră, la începutul anului 2026, într-o etapă decisivă, după susținerea politică exprimată de Consiliul UE în luna ianuarie. Deși documentul nu este încă ratificat oficial și urmează să fie avizat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și votat în Parlamentul European, direcția strategică este deja conturată: Uniunea Europeană își consolidează relațiile comerciale cu America de Sud, inclusiv ca reacție la tensiunile tarifare cu Statele Unite.

Potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija, relația comercială UE–Mercosur este una profund asimetrică. În 2024, schimburile comerciale au depășit 111 miliarde de euro, însă pentru Uniunea Europeană, Mercosur reprezintă doar 2,14% din totalul exporturilor sale globale. În schimb, pentru statele sud-americane, UE este al doilea partener comercial, absorbind 13–14% din exporturile lor totale, în special produse agricole, alimentare și materii prime.

Structura comerțului explică dezechilibrul. Mercosur exportă masiv produse agricole, soia, cafea, cereale, carne și zahăr, în timp ce UE livrează bunuri industriale cu valoare adăugată mare – mașini, echipamente, produse chimice și farmaceutice. Acordul prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% dintre exporturile UE către Mercosur și pentru 92% dintre exporturile Mercosur către UE, inclusiv reducerea drastică a tarifelor de până la 35% aplicate anterior produselor industriale europene.

Pentru Republica Moldova, impactul nu vine din zona unui „șoc” de preț la alimente, avertizează Iurie Rija. Contingentele tarifare negociate pentru carne, zahăr sau produse de bază sunt marginale raportate la consumul total al UE și nu au capacitatea de a genera distorsiuni majore de preț nici în Uniunea Europeană, nici pe piața moldovenească. Moldova rămâne, oricum, dependentă structural de importuri la carne și zahăr.

Presiunile reale apar însă în segmentele orientate spre export, unde Republica Moldova este deja integrată în piața europeană. Cele mai vulnerabile domenii sunt mierea de albine, bioetanolul, uleiul de floarea-soarelui și uleiul de soia. În cazul mierii, acordul introduce un contingent de 45 de mii de tone fără taxe vamale din Mercosur, echivalent cu 10% din consumul UE și circa un sfert din totalul importurilor. În acest context, exportatorii moldoveni, care livrează anual 4–4,5 mii de tone pe piața europeană, vor fi nevoiți să concureze cu producători sud-americani cu costuri mult mai mici.

O situație similară se conturează pe piața bioetanolului. Eliminarea taxelor pentru un contingent de 450 de mii de tone din Mercosur va intensifica concurența pentru producătorii moldoveni, cu efect direct asupra marjelor de profit și, implicit, asupra prețului de achiziție a porumbului, una dintre cele mai sensibile culturi agricole pentru Republica Moldova.

În cazul uleiului de floarea-soarelui și al uleiului de soia, acordul nu prevede contingente tarifare, ceea ce înseamnă acces nelimitat fără taxe pe piața UE. Deși, în prezent, Moldova exportă volume semnificativ mai mari decât Argentina către UE, eliminarea taxelor va face piața europeană mult mai atractivă pentru producătorii sud-americani, cu riscul comprimării marjelor de procesare în întreg bazinul Mării Negre.

Potrivit lui Iurie Rija, clauza de salvgardare inclusă în acord, care permite UE să reintroducă temporar taxe vamale în cazul unor prejudicii grave pentru industrie, rămâne un instrument limitat și reactiv. În aceste condiții, pentru Republica Moldova, adaptarea nu ține de protecționism, ci de consolidarea capacităților de procesare, diferențierea prin calitate și trasabilitate și poziționarea mai clară pe nișe premium.

Concluzia economistului este una pragmatică: acordul UE–Mercosur nu amenință accesul Moldovei pe piața europeană, dar va reduce marjele de profit în sectoarele-cheie orientate spre export, într-o piață europeană care va deveni structural mai competitivă odată cu intrarea în vigoare a acestui acord.