Disperare totală la Gazprom! Își sacrifică angajații pentru a supraviețui, după pierderile uriașe de anul trecut

După ce a pierdut piața europeană a gazului și a înregistrat pierderi de sute de miliarde de ruble, „Gazprom” pregătește concedieri masive în rândul angajaților din aparatul central. Potrivit portalului din Sankt Petersburg 47news, compania ia în considerare reducerea a aproximativ 1.600 de angajați de la sediul central. Un document oficial, semnat de Elena Ilyukhina, vicepreședintele consiliului de administrație al „Gazprom”, a fost trimis către șeful companiei, Alexey Miller. În acest document, Ilyukhina subliniază „provocările cu care se confruntă grupul „Gazprom” și „nevoia de optimizare a costurilor la toate nivelurile proceselor de management și producție”.

Ilyukhina menționează că „Gazprom” cheltuie anual 50 de miliarde de ruble doar pentru salariile angajaților din sediul central, iar numărul acestora ar putea fi redus de la 4.100 la 2.500 de persoane. Potrivit lui Sergey Kupriyanov, șeful departamentului de politică informațională al „Gazprom”, autenticitatea documentului a fost confirmată. Compania intenționează să aleagă persoanele care vor fi concediate până pe 15 februarie 2025.

„Gazprom” a pierdut aproximativ două treimi din exporturile de gaze, după ce a întrerupt livrările către majoritatea țărilor europene în încercarea de a obține concesii în problema Ucrainei. În 2023, livrările către piețele internaționale ale „Gazprom” au atins cel mai scăzut nivel din 1985, doar 69 de miliarde de metri cubi, iar exporturile către Europa au scăzut la 28 de miliarde de metri cubi, echivalente cu nivelurile din a doua jumătate a anilor 1970.

În 2024, transportul gazului către Europa a crescut ușor, ajungând la 32 de miliarde de metri cubi, dar rămâne de aproximativ 5,5 ori mai mic față de nivelurile de dinainte de război (180 miliarde de metri cubi în 2018-2019). Speranțele Kremlinului ca China să crească achizițiile de gaz până la 100 de miliarde de metri cubi pe an s-au dovedit a fi zadarnice. Președintele chinez Xi Jinping nu a semnat un contract pentru construirea conductei „Puterea Siberiei-2”, iar conducta „Puterea Siberiei-1”, activată la sfârșitul anului 2019, a compensat doar o pătrime din livrările anterioare ale „Gazprom” către Uniunea Europeană, chiar și după atingerea capacității sale maxime de 38 de miliarde de metri cubi pe an.

În urma pierderilor masive din 2023, „Gazprom” a raportat pentru prima dată în 25 de ani pierderi nete, conform standardelor internaționale de raportare (IFRS), de 629 miliarde de ruble. În 2024, compania a revenit pe profit cu 989 miliarde de ruble între ianuarie și septembrie, dar afacerea sa de gaz rămâne profund deficitară. În prima jumătate a anului 2024, pierderile au atins 480,6 miliarde de ruble, conform rapoartelor financiare ale companiei.

Începerea opririi tranzitului de gaze prin Ucraina din 1 ianuarie 2025 va afecta „Gazprom” cu aproximativ 6 miliarde de dolari în venituri anuali. Analistul BCS, Ronald Smith, estimează că această oprire va reduce semnificativ fluxul de gaze care circulă pe vechiul traseu al Ucrainei, care a fost primul canal de export de gaz din fosta URSS către Europa, transportând aproximativ 12-15 miliarde de metri cubi pe an. Principalele piețe de consum ale acestui traseu au fost Slovacia, Austria și Cehia, dar și Ucraina, care primea gaz reîntors din Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#miller #pierderi #angajati #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fenomenul domiciliilor fictive, ignorat ani la rând de autoritățile române, explodează în 2025, odată cu cele mai ample verificări din ultimele decenii. Doar în acest an au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, iar numărul total al persoanelor rămase fără adresă valabilă a ajuns la 143.831 până la jumătatea lunii noiembrie. Situația afectează direct și mii de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie, cărora polițiștii de frontieră le-au reținut actele de identitate românești, scrie ziarulevenimentul.ro.

Ministerul Afacerilor Interne explică faptul că această avalanșă de anulări reprezintă corectarea unei vulnerabilități legislative care a persistat până în 2023. Ani la rând, mii de persoane și-au putut stabili adresa în România doar pe baza unei declarații pe propria răspundere, fără verificări privind existența reală a domiciliului. În multe cazuri, zeci sau chiar sute de persoane figurau la aceeași adresă, un fenomen întâlnit în special în Suceava și Botoșani, zone vizate și în anchete privind rețele care facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Schimbarea a venit odată cu modificarea legislativă intrată în vigoare în iunie 2023, care limitează la maximum 10 numărul de persoane ce pot avea domiciliul la aceeași adresă, cu excepția membrilor familiei extinse. În baza noilor reguli, lucrătorii de evidența persoanelor au început verificările: poliția face controale la adresele declarate, persoanele sunt chemate pentru clarificări, iar atunci când se constată că nu locuiesc acolo, domiciliul este anulat în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

Anularea domiciliului declanșează automat o alertă administrativă în Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și în Sistemul de Informații Schengen (SIS). La frontieră, consecințele sunt imediate: polițiștii sunt obligați să rețină cartea de identitate și să o trimită autorităților competente. În perioada 2024–2025, peste 2000 de cărți de identitate românești au fost reținute în acest mod, fie din cauza alertelor generate de domiciliile anulate, fie pentru că documentele fuseseră raportate ca pierdute sau furate.

Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră, ceea ce afectează mobilitatea, accesul la servicii sau proceduri administrative.

Autoritățile confirmă și dimensiunea penală a fenomenului. În ultimii doi ani, procurorii și polițiștii au efectuat aproape 300 de percheziții în Suceava, Botoșani și alte județe, vizând rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici, facilitau obținerea de acte de identitate românești pe baza unor domicilii fictive sau documente falsificate. În total, au fost ridicate peste 8.700 de acte neconforme.

Procesul de „curățare” a bazelor de date rămâne în desfășurare și este, potrivit MAI, esențial pentru credibilitatea sistemelor de identitate ale statului român. Pentru cei care au declarat corect adresa, nu există riscuri. Pentru ceilalți, însă, anulările, alertele în SIS și reținerile la frontieră vor continua.