Dmitri Torner explică în ce condiții, fără riscuri, ar putea fi desfășurată amnistia capitalurilor în Republica Moldova

Expertul Dmitri Torner consideră că guvernarea ar trebui să ia în considerare o nouă amnistie a capitalurilor în Republica Moldova. Într-o postare pe Facebook, el spune că, în istoria țării s-a apelat de două ori la amnistia capitalurilor – în 2007 şi în 2018, și ambele cazuri au provocat critici dure.

„Însăşi criticele vizau nu atât mecanismul, cât contextul concret ce era la acel moment. Dacă în 2007, se vorbea despre o posibilă favorizare a anumitor persoane, atunci în 2018 se indica asupra riscurilor privind posibila legalizare a mijloacelor provenite din „laundromat” şi din „furtul miliardului din sistemul bancar”. Aceste critici şi scandaluri au denaturat sensul şi percepţia amnistiei capitalurilor, iar consecinţele se resimt şi astăzi – noţiunea este maximal „demonizată”, iar cel face trimitere la ea riscă să devină ţinta criticilor şi acuzaţiilor”, spune Dmitri Torner.

Expertul afirmă că este conştient de faptul că și-a asumat o misiune destul de riscantă.

„Devin primul om care, după o pauză de mulţi ani, readuce în prim-plan tema amnistiei capitalurilor. Din start, vin cu o precizare absolut necesară – eu nu zic că Moldova are sau nu are nevoie de o nouă amnistie a capitalurilor, însă, totodată, consider că autorităţile trebuie să o examineze ca pe o posibilă soluţie în situaţia destul de complicată în care a ajuns ţara. Şi când spun acest lucru am în vedere creşterea vertiginoasă a datoriei de stat – în ultimii trei ani şi jumătate aceasta a crescut de la 69 miliarde de lei până la circa 124 miliarde de lei, iar către finele anului curent va ajunge la 136 miliarde de lei (acestea sunt estimări oficiale). Aceleaşi estimări arată că în următorii doi ani datoria de stat va depăşi 167 miliarde de lei, ajungând la 40% din Produsul Intern Brut. Unii pot spune că alte ţări au datorii de stat raportate la PIB şi mai mari, deci nu ar trebui să ne facem griji. Dar alte ţări au cu ce „acoperi” aceste datorii, iar noi nu prea avem. În următorii doi ani Republica Moldova va ajunge să aibă o datorie de stat mai mare decât valoarea totală a proprietăţii de stat, administrate de Agenţia Proprietăţii Publice, care constituie circa 157 miliarde de lei. De asemenea, trebuie luat în calcul şi faptul că, de la mijlocul anului trecut, noi lunar achitam dobânzi pentru creditele contractate anterior în valoare mai mare decât creditele atrase. Şi tendinţa se aprofundează”, susține el.

Torner precizează că, autorităţile depun eforturi enorme pentru acoperirea deficitului bugetar şi pentru deservirea datoriei de stat.

„E salutabil că se identifică metode alternative de atragere a banilor, cum ar fi, spre exemplu, oferirea dreptului persoanelor fizice de a cumpăra direct hârtii de valoare de stat. Aceasta e bine şi pentru ţară, şi pentru cetăţeni. Iar dacă tot se caută căi alternative, de ce să nu se ia în calcul şi o nouă amnistie a capitalurilor. Cel puţin, se merită să fie făcute nişte analize profesioniste la temă şi, dacă acestea vor scoate în evidenţă mai multe momente pozitive, decât negative, de ce să nu se apeleze şi la această metodă. Însă, dacă se va ajunge la o eventuală decizie de a apela din nou la amnistia capitalurilor, va trebui de făcut unele concluzii în baza lecţiilor din trecut. În primul rând, va trebui de efectuat o analiză la rece a rezultatelor precedentelor amnistii a capitalurilor, dar şi o evaluare a posibilelor rezultate pe care le poate avea noua amnistie a capitalurilor. În al doilea rând, va trebui de elaborat matricea de riscuri, pentru a fi pregătiţi să combatem şi posibilele efecte negative.

În al treilea rând, înainte de o eventuală nouă amnistie a capitalurilor, guvernarea va trebui să se convingă că există un minim consens în acest sens atât la nivelul clasei politice, cât şi a mediului de afaceri, dar şi a societăţii, în general. În al patrulea rând, o eventuală amnistie a capitalurilor ar trebui făcută numai după ample consultări cu partenerii de dezvoltare. În al cincilea rând, va trebui de identificat şi alte măsuri conexe, pentru că astfel de amnistii nu reprezintă elemente singulare, iar abordarea trebuie să fie mult mai complexă”, mai spune el.

În opinia sa, „dacă toate aceste elemente importante vor fi luate în calcul, se va putea de vorbit în termeni concreţi despre o nouă amnistie a capitalurilor, care să nu implice riscuri majore, dar, din contra, să ofere rezultate benefice pentru cetăţeni, dar şi pentru ţară, în general”.

#amnistia capitalurilor #Dmitri Torner #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.