Dmitri Torner explică în ce condiții, fără riscuri, ar putea fi desfășurată amnistia capitalurilor în Republica Moldova

Expertul Dmitri Torner consideră că guvernarea ar trebui să ia în considerare o nouă amnistie a capitalurilor în Republica Moldova. Într-o postare pe Facebook, el spune că, în istoria țării s-a apelat de două ori la amnistia capitalurilor – în 2007 şi în 2018, și ambele cazuri au provocat critici dure.

„Însăşi criticele vizau nu atât mecanismul, cât contextul concret ce era la acel moment. Dacă în 2007, se vorbea despre o posibilă favorizare a anumitor persoane, atunci în 2018 se indica asupra riscurilor privind posibila legalizare a mijloacelor provenite din „laundromat” şi din „furtul miliardului din sistemul bancar”. Aceste critici şi scandaluri au denaturat sensul şi percepţia amnistiei capitalurilor, iar consecinţele se resimt şi astăzi – noţiunea este maximal „demonizată”, iar cel face trimitere la ea riscă să devină ţinta criticilor şi acuzaţiilor”, spune Dmitri Torner.

Expertul afirmă că este conştient de faptul că și-a asumat o misiune destul de riscantă.

„Devin primul om care, după o pauză de mulţi ani, readuce în prim-plan tema amnistiei capitalurilor. Din start, vin cu o precizare absolut necesară – eu nu zic că Moldova are sau nu are nevoie de o nouă amnistie a capitalurilor, însă, totodată, consider că autorităţile trebuie să o examineze ca pe o posibilă soluţie în situaţia destul de complicată în care a ajuns ţara. Şi când spun acest lucru am în vedere creşterea vertiginoasă a datoriei de stat – în ultimii trei ani şi jumătate aceasta a crescut de la 69 miliarde de lei până la circa 124 miliarde de lei, iar către finele anului curent va ajunge la 136 miliarde de lei (acestea sunt estimări oficiale). Aceleaşi estimări arată că în următorii doi ani datoria de stat va depăşi 167 miliarde de lei, ajungând la 40% din Produsul Intern Brut. Unii pot spune că alte ţări au datorii de stat raportate la PIB şi mai mari, deci nu ar trebui să ne facem griji. Dar alte ţări au cu ce „acoperi” aceste datorii, iar noi nu prea avem. În următorii doi ani Republica Moldova va ajunge să aibă o datorie de stat mai mare decât valoarea totală a proprietăţii de stat, administrate de Agenţia Proprietăţii Publice, care constituie circa 157 miliarde de lei. De asemenea, trebuie luat în calcul şi faptul că, de la mijlocul anului trecut, noi lunar achitam dobânzi pentru creditele contractate anterior în valoare mai mare decât creditele atrase. Şi tendinţa se aprofundează”, susține el.

Torner precizează că, autorităţile depun eforturi enorme pentru acoperirea deficitului bugetar şi pentru deservirea datoriei de stat.

„E salutabil că se identifică metode alternative de atragere a banilor, cum ar fi, spre exemplu, oferirea dreptului persoanelor fizice de a cumpăra direct hârtii de valoare de stat. Aceasta e bine şi pentru ţară, şi pentru cetăţeni. Iar dacă tot se caută căi alternative, de ce să nu se ia în calcul şi o nouă amnistie a capitalurilor. Cel puţin, se merită să fie făcute nişte analize profesioniste la temă şi, dacă acestea vor scoate în evidenţă mai multe momente pozitive, decât negative, de ce să nu se apeleze şi la această metodă. Însă, dacă se va ajunge la o eventuală decizie de a apela din nou la amnistia capitalurilor, va trebui de făcut unele concluzii în baza lecţiilor din trecut. În primul rând, va trebui de efectuat o analiză la rece a rezultatelor precedentelor amnistii a capitalurilor, dar şi o evaluare a posibilelor rezultate pe care le poate avea noua amnistie a capitalurilor. În al doilea rând, va trebui de elaborat matricea de riscuri, pentru a fi pregătiţi să combatem şi posibilele efecte negative.

În al treilea rând, înainte de o eventuală nouă amnistie a capitalurilor, guvernarea va trebui să se convingă că există un minim consens în acest sens atât la nivelul clasei politice, cât şi a mediului de afaceri, dar şi a societăţii, în general. În al patrulea rând, o eventuală amnistie a capitalurilor ar trebui făcută numai după ample consultări cu partenerii de dezvoltare. În al cincilea rând, va trebui de identificat şi alte măsuri conexe, pentru că astfel de amnistii nu reprezintă elemente singulare, iar abordarea trebuie să fie mult mai complexă”, mai spune el.

În opinia sa, „dacă toate aceste elemente importante vor fi luate în calcul, se va putea de vorbit în termeni concreţi despre o nouă amnistie a capitalurilor, care să nu implice riscuri majore, dar, din contra, să ofere rezultate benefice pentru cetăţeni, dar şi pentru ţară, în general”.

#amnistia capitalurilor #Dmitri Torner #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna iulie 2026 credite noi în valoare totală de 7,395 miliarde de lei, cea mai mare parte a finanțărilor fiind contractată de mediul de afaceri, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Potrivit BNM, 62,4% din volumul total al creditelor noi a revenit mediului de afaceri, iar 37,6% persoanelor fizice. Raportat la volumul total, este vorba despre aproximativ 4,6 miliarde de lei acordate businessului și circa 2,8 miliarde de lei populației.

În cazul companiilor nefinanciare, creditele noi în moneda națională prezentate de BNM au însumat 2,328 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. Împrumuturile în valută acordate acestei categorii au ajuns la 1,589 miliarde de lei, cu o dobândă medie de 5,04%.

Mediul financiar nebancar a contractat credite noi de 248 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,79%, și echivalentul a 187 milioane de lei în valută, pentru care rata medie a fost de 5,75%.

Cele mai scumpe împrumuturi în lei din segmentul de business prezentat de BNM au fost cele acordate persoanelor fizice care practică activitate economică. Acestea au contractat 101 milioane de lei, la o rată nominală medie de 10,34%. În valută, volumul a fost de numai 0,5 milioane de lei, la o dobândă de 5,18%.

În cazul populației, creditele de consum au continuat să atragă sume importante. În iulie, persoanele fizice au contractat credite noi de consum în lei în valoare de 1,748 miliarde de lei, la o rată nominală medie de 10,83%. Creditele de consum în valută au avut un volum nesemnificativ, de circa 0,1 milioane de lei, însă dobânda medie a ajuns la 9,46%.

Totodată, creditele imobiliare noi acordate populației au depășit pragul de un miliard de lei într-o singură lună. Volumul acestora a constituit 1,007 miliarde de lei, la o dobândă nominală medie de 7,97%.

Datele detaliate ale BNM arată că grosul creditelor de consum în lei este contractat pe perioade de doi până la cinci ani. În această categorie au fost acordate 1,559 miliarde de lei, la o rată medie de 10,76%.

Creditele de consum cu o maturitate de până la 12 luni au însumat 66 milioane de lei, cu o dobândă de 11,20%, iar cele contractate pe o perioadă între un an și doi ani au totalizat 96 milioane de lei, cu o rată medie de 10,73%.

Cele mai scumpe credite de consum au fost cele cu maturitatea de peste cinci ani. Deși volumul lor a fost de numai 27 milioane de lei, rata nominală medie a dobânzii a ajuns la 14,29%.

Astfel, datele BNM arată că în timp ce companiile beneficiază de costuri ale finanțării în lei de aproximativ 8–10%, populația plătește sensibil mai mult pentru creditele de consum, dobânzile depășind 10% și ajungând, în funcție de maturitate, la peste 14%.