Dmitri Torner explică în ce condiții, fără riscuri, ar putea fi desfășurată amnistia capitalurilor în Republica Moldova

Expertul Dmitri Torner consideră că guvernarea ar trebui să ia în considerare o nouă amnistie a capitalurilor în Republica Moldova. Într-o postare pe Facebook, el spune că, în istoria țării s-a apelat de două ori la amnistia capitalurilor – în 2007 şi în 2018, și ambele cazuri au provocat critici dure.

„Însăşi criticele vizau nu atât mecanismul, cât contextul concret ce era la acel moment. Dacă în 2007, se vorbea despre o posibilă favorizare a anumitor persoane, atunci în 2018 se indica asupra riscurilor privind posibila legalizare a mijloacelor provenite din „laundromat” şi din „furtul miliardului din sistemul bancar”. Aceste critici şi scandaluri au denaturat sensul şi percepţia amnistiei capitalurilor, iar consecinţele se resimt şi astăzi – noţiunea este maximal „demonizată”, iar cel face trimitere la ea riscă să devină ţinta criticilor şi acuzaţiilor”, spune Dmitri Torner.

Expertul afirmă că este conştient de faptul că și-a asumat o misiune destul de riscantă.

„Devin primul om care, după o pauză de mulţi ani, readuce în prim-plan tema amnistiei capitalurilor. Din start, vin cu o precizare absolut necesară – eu nu zic că Moldova are sau nu are nevoie de o nouă amnistie a capitalurilor, însă, totodată, consider că autorităţile trebuie să o examineze ca pe o posibilă soluţie în situaţia destul de complicată în care a ajuns ţara. Şi când spun acest lucru am în vedere creşterea vertiginoasă a datoriei de stat – în ultimii trei ani şi jumătate aceasta a crescut de la 69 miliarde de lei până la circa 124 miliarde de lei, iar către finele anului curent va ajunge la 136 miliarde de lei (acestea sunt estimări oficiale). Aceleaşi estimări arată că în următorii doi ani datoria de stat va depăşi 167 miliarde de lei, ajungând la 40% din Produsul Intern Brut. Unii pot spune că alte ţări au datorii de stat raportate la PIB şi mai mari, deci nu ar trebui să ne facem griji. Dar alte ţări au cu ce „acoperi” aceste datorii, iar noi nu prea avem. În următorii doi ani Republica Moldova va ajunge să aibă o datorie de stat mai mare decât valoarea totală a proprietăţii de stat, administrate de Agenţia Proprietăţii Publice, care constituie circa 157 miliarde de lei. De asemenea, trebuie luat în calcul şi faptul că, de la mijlocul anului trecut, noi lunar achitam dobânzi pentru creditele contractate anterior în valoare mai mare decât creditele atrase. Şi tendinţa se aprofundează”, susține el.

Torner precizează că, autorităţile depun eforturi enorme pentru acoperirea deficitului bugetar şi pentru deservirea datoriei de stat.

„E salutabil că se identifică metode alternative de atragere a banilor, cum ar fi, spre exemplu, oferirea dreptului persoanelor fizice de a cumpăra direct hârtii de valoare de stat. Aceasta e bine şi pentru ţară, şi pentru cetăţeni. Iar dacă tot se caută căi alternative, de ce să nu se ia în calcul şi o nouă amnistie a capitalurilor. Cel puţin, se merită să fie făcute nişte analize profesioniste la temă şi, dacă acestea vor scoate în evidenţă mai multe momente pozitive, decât negative, de ce să nu se apeleze şi la această metodă. Însă, dacă se va ajunge la o eventuală decizie de a apela din nou la amnistia capitalurilor, va trebui de făcut unele concluzii în baza lecţiilor din trecut. În primul rând, va trebui de efectuat o analiză la rece a rezultatelor precedentelor amnistii a capitalurilor, dar şi o evaluare a posibilelor rezultate pe care le poate avea noua amnistie a capitalurilor. În al doilea rând, va trebui de elaborat matricea de riscuri, pentru a fi pregătiţi să combatem şi posibilele efecte negative.

În al treilea rând, înainte de o eventuală nouă amnistie a capitalurilor, guvernarea va trebui să se convingă că există un minim consens în acest sens atât la nivelul clasei politice, cât şi a mediului de afaceri, dar şi a societăţii, în general. În al patrulea rând, o eventuală amnistie a capitalurilor ar trebui făcută numai după ample consultări cu partenerii de dezvoltare. În al cincilea rând, va trebui de identificat şi alte măsuri conexe, pentru că astfel de amnistii nu reprezintă elemente singulare, iar abordarea trebuie să fie mult mai complexă”, mai spune el.

În opinia sa, „dacă toate aceste elemente importante vor fi luate în calcul, se va putea de vorbit în termeni concreţi despre o nouă amnistie a capitalurilor, care să nu implice riscuri majore, dar, din contra, să ofere rezultate benefice pentru cetăţeni, dar şi pentru ţară, în general”.

#amnistia capitalurilor #Dmitri Torner #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.