Doar în primele patru luni, veniturile Greciei din turism au ajuns la 1,116 miliarde de euro

În primele patru luni ale anului curent, veniturile Greciei din turism au crescut cu 576,7% comparativ cu perioada similară din 2021. Astfel, veniturile au ajuns la 1,116 miliarde de euro, după ce turismul a fost sever afectat de pandemia de coronavirus (COVID-19), arată datele publicate de Banca Centrală a Greciei (BoG), informează publicaţia Kathimerini.

În acest context, analiştii se aşteaptă ca veniturile Greciei din turism să se apropie în 2022 de cele record înregistrate în 2019, dar există şi motive de îngrijorare, după anularea unor zboruri din cauza incapacităţii companiilor aeriene şi a aeroporturilor de a gestiona redresarea rapidă a traficului aerian în era post-Covid.

Datele publicate de Banca Greciei arată că în perioada ianuarie-aprilie 2022 veniturile din turism s-au situat la 86,6% din cele înregistrate în primele patru luni din 2019, în timp ce costul mediu per călătorie a urcat cu 20,3%.

Datele BoG arată o redresare a veniturilor din turism din ţări ca Franţa, Germania şi SUA. Ţările cu cheltuieli de călătorie medii mai scăzute, cum ar fi cele din Europa de Est, au avut o participare mai scăzută pe piaţa turismului elen, în urma declanşării războiului din Ucraina.

Traficul de pasageri s-a situat la 73% din cel înregistrat în primele patru luni din 2019. În aprilie 2022, veniturile din turism s-au ridicat la 647 milioane de euro, faţă de 543,5 milioane de euro în perioada similară din 2019, un avans de aproape 20%.

Sosirile de turişti au urcat cu 462,7% în primele patru luni din 2002, la 2,128 milioane de vizitatori, comparativ cu perioada similară din 2021, când au fost 378.300.

Pentru a da un impuls turismului, care este responsabil pentru aproape 25% din PIB, Grecia a suspendat de la 1 iunie purtarea măştii în spaţii închise. Cu excepţia transportului urban – metrou, tramvai, autobuz -, a caselor de bătrâni şi spitalelor, purtarea măştii pentru protecţie împotriva COVID-19 nu mai este obligatorie în magazine, bănci sau servicii publice.

#turisti #recomandari #turism #Grecia #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.