Doar în primele patru luni, veniturile Greciei din turism au ajuns la 1,116 miliarde de euro

În primele patru luni ale anului curent, veniturile Greciei din turism au crescut cu 576,7% comparativ cu perioada similară din 2021. Astfel, veniturile au ajuns la 1,116 miliarde de euro, după ce turismul a fost sever afectat de pandemia de coronavirus (COVID-19), arată datele publicate de Banca Centrală a Greciei (BoG), informează publicaţia Kathimerini.

În acest context, analiştii se aşteaptă ca veniturile Greciei din turism să se apropie în 2022 de cele record înregistrate în 2019, dar există şi motive de îngrijorare, după anularea unor zboruri din cauza incapacităţii companiilor aeriene şi a aeroporturilor de a gestiona redresarea rapidă a traficului aerian în era post-Covid.

Datele publicate de Banca Greciei arată că în perioada ianuarie-aprilie 2022 veniturile din turism s-au situat la 86,6% din cele înregistrate în primele patru luni din 2019, în timp ce costul mediu per călătorie a urcat cu 20,3%.

Datele BoG arată o redresare a veniturilor din turism din ţări ca Franţa, Germania şi SUA. Ţările cu cheltuieli de călătorie medii mai scăzute, cum ar fi cele din Europa de Est, au avut o participare mai scăzută pe piaţa turismului elen, în urma declanşării războiului din Ucraina.

Traficul de pasageri s-a situat la 73% din cel înregistrat în primele patru luni din 2019. În aprilie 2022, veniturile din turism s-au ridicat la 647 milioane de euro, faţă de 543,5 milioane de euro în perioada similară din 2019, un avans de aproape 20%.

Sosirile de turişti au urcat cu 462,7% în primele patru luni din 2002, la 2,128 milioane de vizitatori, comparativ cu perioada similară din 2021, când au fost 378.300.

Pentru a da un impuls turismului, care este responsabil pentru aproape 25% din PIB, Grecia a suspendat de la 1 iunie purtarea măştii în spaţii închise. Cu excepţia transportului urban – metrou, tramvai, autobuz -, a caselor de bătrâni şi spitalelor, purtarea măştii pentru protecţie împotriva COVID-19 nu mai este obligatorie în magazine, bănci sau servicii publice.

#turisti #recomandari #turism #Grecia #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.