Doar în primele patru luni, veniturile Greciei din turism au ajuns la 1,116 miliarde de euro

22 Iun. 2022, 13:32
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
22 Iun. 2022, 13:32 // Au Bani //  MD Bani

În primele patru luni ale anului curent, veniturile Greciei din turism au crescut cu 576,7% comparativ cu perioada similară din 2021. Astfel, veniturile au ajuns la 1,116 miliarde de euro, după ce turismul a fost sever afectat de pandemia de coronavirus (COVID-19), arată datele publicate de Banca Centrală a Greciei (BoG), informează publicaţia Kathimerini.

În acest context, analiştii se aşteaptă ca veniturile Greciei din turism să se apropie în 2022 de cele record înregistrate în 2019, dar există şi motive de îngrijorare, după anularea unor zboruri din cauza incapacităţii companiilor aeriene şi a aeroporturilor de a gestiona redresarea rapidă a traficului aerian în era post-Covid.

Datele publicate de Banca Greciei arată că în perioada ianuarie-aprilie 2022 veniturile din turism s-au situat la 86,6% din cele înregistrate în primele patru luni din 2019, în timp ce costul mediu per călătorie a urcat cu 20,3%.

Datele BoG arată o redresare a veniturilor din turism din ţări ca Franţa, Germania şi SUA. Ţările cu cheltuieli de călătorie medii mai scăzute, cum ar fi cele din Europa de Est, au avut o participare mai scăzută pe piaţa turismului elen, în urma declanşării războiului din Ucraina.

Traficul de pasageri s-a situat la 73% din cel înregistrat în primele patru luni din 2019.  În aprilie 2022, veniturile din turism s-au ridicat la 647 milioane de euro, faţă de 543,5 milioane de euro în perioada similară din 2019, un avans de aproape 20%.

Sosirile de turişti au urcat cu 462,7% în primele patru luni din 2002, la 2,128 milioane de vizitatori, comparativ cu perioada similară din 2021, când au fost 378.300.

Pentru a da un impuls turismului, care este responsabil pentru aproape 25% din PIB, Grecia a suspendat de la 1 iunie purtarea măştii în spaţii închise. Cu excepţia transportului urban – metrou, tramvai, autobuz -, a caselor de bătrâni şi spitalelor, purtarea măştii pentru protecţie împotriva COVID-19 nu mai este obligatorie în magazine, bănci sau servicii publice.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!