Doar în primele patru luni, veniturile Greciei din turism au ajuns la 1,116 miliarde de euro

În primele patru luni ale anului curent, veniturile Greciei din turism au crescut cu 576,7% comparativ cu perioada similară din 2021. Astfel, veniturile au ajuns la 1,116 miliarde de euro, după ce turismul a fost sever afectat de pandemia de coronavirus (COVID-19), arată datele publicate de Banca Centrală a Greciei (BoG), informează publicaţia Kathimerini.

În acest context, analiştii se aşteaptă ca veniturile Greciei din turism să se apropie în 2022 de cele record înregistrate în 2019, dar există şi motive de îngrijorare, după anularea unor zboruri din cauza incapacităţii companiilor aeriene şi a aeroporturilor de a gestiona redresarea rapidă a traficului aerian în era post-Covid.

Datele publicate de Banca Greciei arată că în perioada ianuarie-aprilie 2022 veniturile din turism s-au situat la 86,6% din cele înregistrate în primele patru luni din 2019, în timp ce costul mediu per călătorie a urcat cu 20,3%.

Datele BoG arată o redresare a veniturilor din turism din ţări ca Franţa, Germania şi SUA. Ţările cu cheltuieli de călătorie medii mai scăzute, cum ar fi cele din Europa de Est, au avut o participare mai scăzută pe piaţa turismului elen, în urma declanşării războiului din Ucraina.

Traficul de pasageri s-a situat la 73% din cel înregistrat în primele patru luni din 2019. În aprilie 2022, veniturile din turism s-au ridicat la 647 milioane de euro, faţă de 543,5 milioane de euro în perioada similară din 2019, un avans de aproape 20%.

Sosirile de turişti au urcat cu 462,7% în primele patru luni din 2002, la 2,128 milioane de vizitatori, comparativ cu perioada similară din 2021, când au fost 378.300.

Pentru a da un impuls turismului, care este responsabil pentru aproape 25% din PIB, Grecia a suspendat de la 1 iunie purtarea măştii în spaţii închise. Cu excepţia transportului urban – metrou, tramvai, autobuz -, a caselor de bătrâni şi spitalelor, purtarea măştii pentru protecţie împotriva COVID-19 nu mai este obligatorie în magazine, bănci sau servicii publice.

#turisti #recomandari #turism #Grecia #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nereguli în gestionarea banilor publici din sistemul de sănătate au fost constatate de Curtea de Conturi la Centrul pentru achiziții publice centralizate în sănătate (CAPCS), în urma unui audit de conformitate pentru anii 2024–2025 (nouă luni).

Potrivit raportului, lipsa unor reglementări clare privind programele în sănătate a dus la neîncasarea unor venituri potențiale de 1,059 milioane de lei, aferente taxelor de achiziții care ar fi trebuit aplicate pentru 248 de contracte în valoare totală de 91,6 milioane de lei. În plus, insuficiența regulilor privind recalcularea taxelor în cazul modificării valorii contractelor a determinat încasarea neconformă a 377 de mii de lei.

Auditul mai arată că aplicarea neuniformă a taxelor de achiziții pe durata contractelor a generat alte venituri ratate de 534,1 mii de lei. Totodată, neaplicarea sancțiunilor pentru refuzul semnării contractelor de achiziții de către unele instituții medicale a dus la neîncasarea a încă 247,6 mii de lei.

Probleme grave au fost identificate și în aplicarea penalităților contractuale. Din cauza cadrului normativ neclar, CAPCS nu a aplicat penalități în valoare de 23,6 milioane de lei pentru întârzieri la plată, înregistrate în raport cu 75 de furnizori. În același timp, penalități în sumă de 6,8 milioane de lei au fost contabilizate neconform ca venituri proprii ale CAPCS, deși acestea ar fi trebuit redirecționate către beneficiarii finali.

La etapa de executare a contractelor, Curtea de Conturi a constatat întârzieri de până la 504 zile la achitarea bunurilor recepționate de către instituțiile medicale, cu datorii acumulate de 81,7 milioane de lei. De asemenea, alocarea tardivă a mijloacelor financiare pentru programele în sănătate, în sumă de 52,2 milioane de lei, a generat riscuri de plăți neconforme și cheltuieli suplimentare estimate la 299,6 mii de lei.

Auditul scoate la iveală și deficiențe serioase de planificare. În perioada 2024–2025, medicamente în valoare de 4,7 milioane de lei au fost nimicite după expirarea termenului de valabilitate, iar instituțiile medicale au suportat cheltuieli de distrugere de 360,4 mii de lei. Doar în patru instituții verificate, medicamente expirate în valoare de 3,4 milioane de lei au fost distruse, cu costuri suplimentare de 221,2 mii de lei.

Curtea de Conturi concluzionează că, deși CAPCS asigură în mare parte funcționarea achizițiilor centralizate, deficiențele de reglementare, control intern și planificare au dus la pierderi financiare semnificative și la utilizarea ineficientă a resurselor publice. Raportul conține recomandări pentru remedierea situației, acceptate de conducerea instituției.