Doar șapte țări NATO au cheltuit 2% pentru apărare în 2022. Care sunt acestea

22 Mart. 2023, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Mart. 2023, 05:30 // Actual //  bani.md

Şapte dintre cele 30 de state membre ale NATO au atins ţinta privind cheltuielile militare în 2022, a anunţat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în prezentarea raportului anual al organizaţiei, relatează Reuters.

Într-o conferinţă de presă organizată la sediul din Bruxelles al Alianţei, Jens Stoltenberg a declarat că NATO se aştepta iniţial ca încă două ţări să atingă obiectivul de alocare a 2% din PIB pentru apărare.
„Dar, întrucât PIB-ul a crescut mai mult decât era de aşteptat pentru doi aliaţi, aceste două ţări se află la puţin sub 2%”, a explicat el.
Potrivit tabelelor incluse în raportul anual al NATO, cele şapte state sunt SUA (3,46% din PIB pentru apărare), Regatul Unit (2,16% din PIB pentru apărare), Estonia (2,12%), Letonia (2,07%), Lituania (2,47%), Polonia (2,42%) şi Grecia (3,54%).

Conform aceleiaşi surse, România a alocat pentru apărare 1,75% din PIB anul trecut, 1,86% din PIB în 2021, 2,01% din PIB în 2020 şi 1,84% din PIB în 2019.

La nivelul NATO, valoarea indicatorului în 2022 a fost de 2,58% din PIB, iar la nivelul statelor europene din NATO şi al Canadei de 1,65% din PIB, ceea ce înseamnă că SUA au o contribuţie considerabilă la bugetul Alianţei.
Jens Stoltenberg le-a cerut statelor aliate să îşi suplimenteze mai rapid cheltuielile militare. ”Nu există niciun dubiu că trebuie să facem mai mult şi trebuie să facem asta mai rapid. Ritmul pe care îl avem atunci când este vorba despre creşterea cheltuielilor pentru apărare nu este suficient de ridicat. Într-o lume tot mai periculoasă, noi trebuie să investim mai mult în apărare”, a afirmat secretarul general al NATO.

La Summitul din Ţara Galilor din septembrie 2014, liderii statelor NATO au convenit ca în termen de 10 ani ţările membre ale Alianţei să atingă obiectivul alocării a 2% din PIB pentru bugetul apărării. Acea decizie a fost o reacţie la ceea ce fusese percepută drept o deteriorare a situaţiei securităţii în Europa, la câteva luni după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia.

La aproape zece ani de la Summitul din Ţara Galilor şi un an de la începerea invaziei ruse în Ucraina, ţările NATO au lansat în urmă cu câteva săptămâni discuţii despre modul de adaptare a ţintei cheltuielilor militare.
O decizie este aşteptată la Summitul de la Vilnius, din luna iulie, iar Jens Stoltenberg a declarat că vede nivelul de 2% din PIB ca pe un nivel minim, nu ca pe un plafon.

Pe de altă parte, Stoltenberg a avertizat China cu privire la furnizarea de arme letale Rusiei, în contextul în care preşedinţii rus şi chinez, Vladimir Putin şi Xi Jinping, au în aceste zile consultări la Moscova.

„Nu am văzut vreo dovadă conform căreia China îi livrează arme letale Rusiei, dar am văzut unele semne că a existat o cerere în acest sens din partea Rusiei şi aceasta este o chestiune care este luată în considerare la Beijing de către autorităţile chineze. China nu ar trebui să furnizeze ajutor letal Rusiei, aceasta ar însemna sprijin pentru un război ilegal”, a accentuat șeful NATO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

26 Oct. 2025, 08:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2025, 08:32 // Actual //  Ursu Victor

Puterea reală a sancțiunilor impuse de Statele Unite asupra sectorului petrolier rus constă în flexibilitatea și adaptabilitatea acestora, notează agenția Bloomberg. Washingtonul are posibilitatea de a ajusta nivelul de presiune – fie de a-l intensifica, fie de a-l relaxa – în funcție de reacțiile piețelor și de comportamentul Kremlinului.

Potrivit publicației, administrația americană va monitoriza în următoarele luni modul în care Rusia reușește să-și redirecționeze exporturile, în special către Asia. Dacă piețele se vor adapta fără un șoc major, SUA ar putea „strânge șurubul” și mai mult, introducând restricții suplimentare asupra transportului și finanțării livrărilor de țiței rusesc.

„Washingtonul pare să fi creat o structură de sancțiuni capabilă să acționeze mult mai dur atunci când este necesar”, se arată în analiză. Totuși, implementarea acestor măsuri rămâne o provocare, iar efectele lor reale pot deveni vizibile abia în timp, avertizează experții citați.

„Noile sancțiuni americane sunt ca nisipul în mecanismul unui ceas – ele îngreunează funcționarea, dar nu o opresc complet”, a explicat Serghei Vakulenko, fost director în industria petrolieră rusă, în prezent cercetător la Carnegie Endowment for International Peace.

Analiza subliniază că scopul Washingtonului nu este un embargo total, ci erodarea treptată a capacității Moscovei de a finanța războiul prin exporturile de energie, fără a destabiliza piețele globale de petrol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII