Doar șapte țări NATO au cheltuit 2% pentru apărare în 2022. Care sunt acestea

22 Mart. 2023, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Mart. 2023, 05:30 // Actual //  bani.md

Şapte dintre cele 30 de state membre ale NATO au atins ţinta privind cheltuielile militare în 2022, a anunţat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în prezentarea raportului anual al organizaţiei, relatează Reuters.

Într-o conferinţă de presă organizată la sediul din Bruxelles al Alianţei, Jens Stoltenberg a declarat că NATO se aştepta iniţial ca încă două ţări să atingă obiectivul de alocare a 2% din PIB pentru apărare.
„Dar, întrucât PIB-ul a crescut mai mult decât era de aşteptat pentru doi aliaţi, aceste două ţări se află la puţin sub 2%”, a explicat el.
Potrivit tabelelor incluse în raportul anual al NATO, cele şapte state sunt SUA (3,46% din PIB pentru apărare), Regatul Unit (2,16% din PIB pentru apărare), Estonia (2,12%), Letonia (2,07%), Lituania (2,47%), Polonia (2,42%) şi Grecia (3,54%).

Conform aceleiaşi surse, România a alocat pentru apărare 1,75% din PIB anul trecut, 1,86% din PIB în 2021, 2,01% din PIB în 2020 şi 1,84% din PIB în 2019.

La nivelul NATO, valoarea indicatorului în 2022 a fost de 2,58% din PIB, iar la nivelul statelor europene din NATO şi al Canadei de 1,65% din PIB, ceea ce înseamnă că SUA au o contribuţie considerabilă la bugetul Alianţei.
Jens Stoltenberg le-a cerut statelor aliate să îşi suplimenteze mai rapid cheltuielile militare. ”Nu există niciun dubiu că trebuie să facem mai mult şi trebuie să facem asta mai rapid. Ritmul pe care îl avem atunci când este vorba despre creşterea cheltuielilor pentru apărare nu este suficient de ridicat. Într-o lume tot mai periculoasă, noi trebuie să investim mai mult în apărare”, a afirmat secretarul general al NATO.

La Summitul din Ţara Galilor din septembrie 2014, liderii statelor NATO au convenit ca în termen de 10 ani ţările membre ale Alianţei să atingă obiectivul alocării a 2% din PIB pentru bugetul apărării. Acea decizie a fost o reacţie la ceea ce fusese percepută drept o deteriorare a situaţiei securităţii în Europa, la câteva luni după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia.

La aproape zece ani de la Summitul din Ţara Galilor şi un an de la începerea invaziei ruse în Ucraina, ţările NATO au lansat în urmă cu câteva săptămâni discuţii despre modul de adaptare a ţintei cheltuielilor militare.
O decizie este aşteptată la Summitul de la Vilnius, din luna iulie, iar Jens Stoltenberg a declarat că vede nivelul de 2% din PIB ca pe un nivel minim, nu ca pe un plafon.

Pe de altă parte, Stoltenberg a avertizat China cu privire la furnizarea de arme letale Rusiei, în contextul în care preşedinţii rus şi chinez, Vladimir Putin şi Xi Jinping, au în aceste zile consultări la Moscova.

„Nu am văzut vreo dovadă conform căreia China îi livrează arme letale Rusiei, dar am văzut unele semne că a existat o cerere în acest sens din partea Rusiei şi aceasta este o chestiune care este luată în considerare la Beijing de către autorităţile chineze. China nu ar trebui să furnizeze ajutor letal Rusiei, aceasta ar însemna sprijin pentru un război ilegal”, a accentuat șeful NATO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Dec. 2025, 16:23
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
12 Dec. 2025, 16:23 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII