DOC Interpreții, cu propuneri și cerințe către Guvern și Parlament. La mijloc

Mai multe asociații obștești din domeniul culturii solicită Guvernului și Parlamentului să asigure transferul responsabilităților ce țin de protecția drepturilor de autor și conexe din subordinea Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI) în subordinea Ministerului Culturii și elaborarea proiectului noii Legi privind dreptul de autor și drepturile conexe sub egida Ministerului Culturii.

O asemenea scrisoare a fost transmisă la 10 decembrie de către 6 asociații obștești: Asociația Obștească Asociația Națională „COPYRIGHT” (AN „COPYRIGHT”), Asociația Obștească „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” (ANPFI), Asociația Obștească „Asociația pentru Drepturile la Reproducerea Operelor” (ADERO), Uniunea de persoane juridice „Uniunea Societăților Tehnico-Științifice din Moldova” (USTȘM), Asociația Obștească „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” (ANPCI) și I.P. „Centrul de Licențiere şi Administrare a Drepturilor” (CLAD), care reprezintă aproape toți titularii de drepturi din Republica Moldova.

„Atragem atenția societății asupra mai multor probleme care au fost create domeniului artistic și facem apel către Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova, solicitând implicarea imediată. Pe parcursul ultimilor patru ani, AGEPI a intervenit în mod agresiv și descalificant asupra drepturilor și intereselor oamenilor de creație – autorilor, interpreților și altor titulari de drepturi din Republica Moldova. Prin acțiunile și deciziile sale, AGEPI sistematic atentează la drepturile și interesele artiștilor, inclusiv patrimoniale, cauzând daune constante și limitând orice posibilitate de dezvoltare a industriei. Toate tentativele de a ne apăra drepturile și de a explica funcționarilor AGEPI valoarea și importanța națională a patrimoniului artistic sunt zdrobite de abordările birocratice, pentru care drepturile de autor nu sunt deloc o prioritate”, se arată în scrisoarea asociațiilor obștești semnatare.

Potrivit asociațiilor semnatare, în prezent AGEPI elaborează o nouă Lege privind dreptul de autor și drepturile conexe, care este „categoric împotriva autorilor, interpreților și altor titulari de drepturi și distruge tot sistemul de funcționare a domeniului și încalcă prevederile legislației naționale și este contrar Directivei UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014”.

„Acest proiect de lege a fost elaborat fără implicarea specialiștilor în domeniu, a experților internaționali și a Organizațiilor de Gestiune Colectivă – beneficiarii acestei legi”, se mai precizează în scrisoare.

Precizăm că, atât Guvernul, Parlamentul cât și AGEPI încă nu au venit cu reacție la solicitarea asociațiilor.

#Agepi #parlament #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aeroportul Internațional Chișinău, rebotezat „Eugen Doga”, intră într-o nouă etapă de dezvoltare, cu o investiție ambițioasă de peste 700 milioane lei pentru extinderea terminalului de pasageri. Proiectul, lansat cu exact două luni înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie, ridică semne de întrebare privind oportunitatea electorală a momentului anunțului.

Potrivit directorului Aeroportului, Sergiu Spoială, lucrările ar urma să înceapă în cursul acestui an, imediat după desemnarea prin licitație a companiei de construcție, iar finalizarea este estimată pentru sfârșitul anului 2026. Suprafața terminalului va fi extinsă cu aproximativ 5.000 de metri pătrați, iar finanțarea se va face integral din veniturile proprii ale aeroportului – inclusiv din traficul generat de cetățenii ucraineni, care reprezintă în prezent circa 20–21% din totalul pasagerilor.

Proiectul, care a costat 6,5 milioane de lei a fost elaborat de OATUCL, prevede reorganizarea completă a zonelor de check-in și procesare bagaje, construcția unor extensii moderne în zona de plecări, dar și introducerea unor tehnologii avansate: FAST TRACK pentru flux rapid, ABC-gate-uri pentru control automatizat al pașapoartelor și sisteme de tip self-service pentru bagaje. Vor fi amenajate noi zone de așteptare, extins business lounge-ul, dar și create spații suplimentare pentru confortul pasagerilor – terasă acoperită, cabine de duș etc.

Întrebat dacă termenul de finalizare din 2026 este realist, Spoială a declarat că „marea parte a proiectului a fost deja realizată la nivel tehnic”, iar procedura de desemnare a constructorului „nu va mai dura mult”. „Indiferent de ce va fi în viitor, odată ce proiectul a fost lansat, el trebuie dus la capăt”, a mai spus acesta.

Potrivit datelor oficiale, în prima jumătate a anului 2025, Aeroportul Chișinău a înregistrat un trafic de 2,5 milioane de pasageri. Administrația estimează că până la finalul anului va fi depășit pragul de 5 milioane – o cifră record care justifică, în viziunea conducerii, necesitatea extinderii terminalului.

Rămâne de văzut dacă proiectul va fi dus la capăt conform calendarului și bugetului anunțat – sau dacă planurile de dezvoltare vor rămâne în istorie drept o altă promisiune lansată la timp pentru alegeri.