DOC Interpreții, cu propuneri și cerințe către Guvern și Parlament. La mijloc

Mai multe asociații obștești din domeniul culturii solicită Guvernului și Parlamentului să asigure transferul responsabilităților ce țin de protecția drepturilor de autor și conexe din subordinea Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI) în subordinea Ministerului Culturii și elaborarea proiectului noii Legi privind dreptul de autor și drepturile conexe sub egida Ministerului Culturii.

O asemenea scrisoare a fost transmisă la 10 decembrie de către 6 asociații obștești: Asociația Obștească Asociația Națională „COPYRIGHT” (AN „COPYRIGHT”), Asociația Obștească „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” (ANPFI), Asociația Obștească „Asociația pentru Drepturile la Reproducerea Operelor” (ADERO), Uniunea de persoane juridice „Uniunea Societăților Tehnico-Științifice din Moldova” (USTȘM), Asociația Obștească „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” (ANPCI) și I.P. „Centrul de Licențiere şi Administrare a Drepturilor” (CLAD), care reprezintă aproape toți titularii de drepturi din Republica Moldova.

„Atragem atenția societății asupra mai multor probleme care au fost create domeniului artistic și facem apel către Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova, solicitând implicarea imediată. Pe parcursul ultimilor patru ani, AGEPI a intervenit în mod agresiv și descalificant asupra drepturilor și intereselor oamenilor de creație – autorilor, interpreților și altor titulari de drepturi din Republica Moldova. Prin acțiunile și deciziile sale, AGEPI sistematic atentează la drepturile și interesele artiștilor, inclusiv patrimoniale, cauzând daune constante și limitând orice posibilitate de dezvoltare a industriei. Toate tentativele de a ne apăra drepturile și de a explica funcționarilor AGEPI valoarea și importanța națională a patrimoniului artistic sunt zdrobite de abordările birocratice, pentru care drepturile de autor nu sunt deloc o prioritate”, se arată în scrisoarea asociațiilor obștești semnatare.

Potrivit asociațiilor semnatare, în prezent AGEPI elaborează o nouă Lege privind dreptul de autor și drepturile conexe, care este „categoric împotriva autorilor, interpreților și altor titulari de drepturi și distruge tot sistemul de funcționare a domeniului și încalcă prevederile legislației naționale și este contrar Directivei UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014”.

„Acest proiect de lege a fost elaborat fără implicarea specialiștilor în domeniu, a experților internaționali și a Organizațiilor de Gestiune Colectivă – beneficiarii acestei legi”, se mai precizează în scrisoare.

Precizăm că, atât Guvernul, Parlamentul cât și AGEPI încă nu au venit cu reacție la solicitarea asociațiilor.

#Agepi #parlament #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.