DOC Una dintre cele mai performante instituții ale statului este gonită din sediu: Cine va lua locul

Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) din cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), a fost obligată de Guvern ca în regim de urgenţă să părăsească sediul actual. Aceasta, la doar două luni de la finalizarea reparaţiei capitale din oficiile ODA, relatează mold-street.

„În scopul amplasării Ministerului Energiei în incinta imobilului din strada Ștefan cel Mare și Sfânt nr.134, solicităm respectuos în termeni proximi (26.02.2024) întreprinderea acțiunilor necesare în vederea reamplasării angajaților Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului în incinta clădirii gestionate de Instituția publică „Agenția Servicii Publice” amplasată pe adresa mun. Chișinău, str. Ghioceilor, nr.1”, scrie în înştiinţarea semnată electronic de Artur Mija, secretarul general al Guvernului.

De ce Guvernul a decis că ODA trebuie să părăsească sediul

Din documentul expediat în adresa redacţiei mold-street, de pe o poştă anonimă, rezultă că instituţia publică ODA are la dispoziţie doar o săptămână pentru a se conforma cerinţelor impuse de către Guvern. În mesajul expediat este anexată şi copia unei petiţii colective semnate de 67 de angajaţi ai ODA şi expediate în adresa Preşedinţiei, Parlamentului, Guvernului, Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, USAID, Băncii Mondiale şi Ambasadei Germaniei. Potrivit petiţiei, încă pe 16 februarie, de la Ministerul Dezvoltării Economice (vicepremierul Alaiba) la ODA „a parvenit o solicitare verbală despre necesitatea de a elibera încăperile”.

Motivul invocat este faptul că „colectivul Ministerul Energiei urmează să îşi schimbe sediul din Casa Guvernului, în actualul sediu al ODA”. Acest lucru a fost confirmat de reprezentanţii Ministerului Energiei, care susţin însă că de aproape un de zile se înghesuie în câteva birouri din Casa Guvernului şi alte imobile deţinute de stat, ceea ce afectează funcţionalitatea instituţiei, respectiv au nevoie de un sediu.

Va afecta grav activitatea ODA

În petiţie, colectivul ODA susţine că reamplasarea angajaţilor ODA va pereclita activitatea instituţiei pentru câteva luni, respectiv ea nu va putea îndeplini „misiunea de a susţine dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, prin promovarea culturii antreprenoriale, acordarea asistenţei financiare, emiterea garanţiilor financiare de stat, precum şi asigurarea infrastructurii de suport în afaceri”.

Potrivit petiţiei, procesul de schimbare a sediului ODA va fi însoţit „de distorsionarea activităţii de zi cu zi prin îndreptarea tuturor resurselor spre eliberarea spaţiului curent şi amenajarea celui nou”.

„Este evident riscul paralizării cursului normal al activităţii tuturor subdiviziunilor IP ODA, punând impedimente în realizarea misiunii şi funcţiilor în conformitate cu hotărârea Guvernului nr.487 din 13.07.2022”, se afirmă în petiţie.

Jurnaliștii de la mold-street au încercat să discute cu responsabilii de la Cancelaria de Stat, pentru a explica motivele pentru urgenţa de a muta ODA în alt sediu, dar li s-a solicitat un demers oficial în acest sens.

„Așteptăm să vină dl Alaiba din deplasare, ne vom așeza să discutam și sa găsim o soluție. Echipa ODA își va onora obligațiunile fata de antreprenori în mod obișnuit”, a precizat actualul director interimar al ODA, Gheorghe Iudin.

Potrivit informaţiilor oficiale, ODA ar urma să se mute cu sediul la Moldexpo, unde statul deţine numeroase imobile goale, de ani de zile. Doar că aceste imobile necesită reparaţii, care necesită bani şi pot dura şi câteva luni de zile. Mai mult! La Moldexpo nu există o reţea securizată de acces la Internet (fapt confirmat şi de instituţiile specializate ale statului), lucru strict necesar pentru asigurare confidenţialităţii, în condiţiile în care ODA examinează şi aprobă dosare de granturi şi creditare de sute de milioane de lei.

La finele anului trecut, MDED şi Guvernul aveau doar cuvinte de laudă la adresa ODA, care în ultimii 2 ani a reuşit să ajute cu granturi şi linii de creditare peste 3.000 de antreprenori. Totodată, resursele financiare administrate de ODA au crescut în anii 2021-2023 de mai bine de patru ori, până la 1,1 miliarde lei.

#sediu nou #ODA #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.