DOC Una dintre cele mai performante instituții ale statului este gonită din sediu: Cine va lua locul

Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) din cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), a fost obligată de Guvern ca în regim de urgenţă să părăsească sediul actual. Aceasta, la doar două luni de la finalizarea reparaţiei capitale din oficiile ODA, relatează mold-street.

„În scopul amplasării Ministerului Energiei în incinta imobilului din strada Ștefan cel Mare și Sfânt nr.134, solicităm respectuos în termeni proximi (26.02.2024) întreprinderea acțiunilor necesare în vederea reamplasării angajaților Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului în incinta clădirii gestionate de Instituția publică „Agenția Servicii Publice” amplasată pe adresa mun. Chișinău, str. Ghioceilor, nr.1”, scrie în înştiinţarea semnată electronic de Artur Mija, secretarul general al Guvernului.

De ce Guvernul a decis că ODA trebuie să părăsească sediul

Din documentul expediat în adresa redacţiei mold-street, de pe o poştă anonimă, rezultă că instituţia publică ODA are la dispoziţie doar o săptămână pentru a se conforma cerinţelor impuse de către Guvern. În mesajul expediat este anexată şi copia unei petiţii colective semnate de 67 de angajaţi ai ODA şi expediate în adresa Preşedinţiei, Parlamentului, Guvernului, Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, USAID, Băncii Mondiale şi Ambasadei Germaniei. Potrivit petiţiei, încă pe 16 februarie, de la Ministerul Dezvoltării Economice (vicepremierul Alaiba) la ODA „a parvenit o solicitare verbală despre necesitatea de a elibera încăperile”.

Motivul invocat este faptul că „colectivul Ministerul Energiei urmează să îşi schimbe sediul din Casa Guvernului, în actualul sediu al ODA”. Acest lucru a fost confirmat de reprezentanţii Ministerului Energiei, care susţin însă că de aproape un de zile se înghesuie în câteva birouri din Casa Guvernului şi alte imobile deţinute de stat, ceea ce afectează funcţionalitatea instituţiei, respectiv au nevoie de un sediu.

Va afecta grav activitatea ODA

În petiţie, colectivul ODA susţine că reamplasarea angajaţilor ODA va pereclita activitatea instituţiei pentru câteva luni, respectiv ea nu va putea îndeplini „misiunea de a susţine dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, prin promovarea culturii antreprenoriale, acordarea asistenţei financiare, emiterea garanţiilor financiare de stat, precum şi asigurarea infrastructurii de suport în afaceri”.

Potrivit petiţiei, procesul de schimbare a sediului ODA va fi însoţit „de distorsionarea activităţii de zi cu zi prin îndreptarea tuturor resurselor spre eliberarea spaţiului curent şi amenajarea celui nou”.

„Este evident riscul paralizării cursului normal al activităţii tuturor subdiviziunilor IP ODA, punând impedimente în realizarea misiunii şi funcţiilor în conformitate cu hotărârea Guvernului nr.487 din 13.07.2022”, se afirmă în petiţie.

Jurnaliștii de la mold-street au încercat să discute cu responsabilii de la Cancelaria de Stat, pentru a explica motivele pentru urgenţa de a muta ODA în alt sediu, dar li s-a solicitat un demers oficial în acest sens.

„Așteptăm să vină dl Alaiba din deplasare, ne vom așeza să discutam și sa găsim o soluție. Echipa ODA își va onora obligațiunile fata de antreprenori în mod obișnuit”, a precizat actualul director interimar al ODA, Gheorghe Iudin.

Potrivit informaţiilor oficiale, ODA ar urma să se mute cu sediul la Moldexpo, unde statul deţine numeroase imobile goale, de ani de zile. Doar că aceste imobile necesită reparaţii, care necesită bani şi pot dura şi câteva luni de zile. Mai mult! La Moldexpo nu există o reţea securizată de acces la Internet (fapt confirmat şi de instituţiile specializate ale statului), lucru strict necesar pentru asigurare confidenţialităţii, în condiţiile în care ODA examinează şi aprobă dosare de granturi şi creditare de sute de milioane de lei.

La finele anului trecut, MDED şi Guvernul aveau doar cuvinte de laudă la adresa ODA, care în ultimii 2 ani a reuşit să ajute cu granturi şi linii de creditare peste 3.000 de antreprenori. Totodată, resursele financiare administrate de ODA au crescut în anii 2021-2023 de mai bine de patru ori, până la 1,1 miliarde lei.

#sediu nou #ODA #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.