Dolarul. De unde a apărut simbolul $

Dolarul are o istorie lungă în spate și nimeni nu poate spune cu exactitate cum a apărut el. Există mai multe variante, însă cea mai credibilă este cea a Biroului de Gravură și Tipărire. Aceștia spun că originea monedei americane vine de la peso spaniol, care a fost acceptat ca unitate de bază a valorii în America colonială la sfârșitul anilor 1700.

Manuscrisele din perioada anilor 1700 arată că peso-ul în America era prescurtat PS. Se crede că, odată cu trecerea timpului, abrevierea a fost adesea scrisă astfel încât S-ul să fie deasupra P-ului, producând o aproximație a simbolului $ pentru dolarul de astăzi. Acest simbol a apărut pentru prima dată în presa scrisă după 1800. A început să fie folosit la scară largă după ce a fost emis primul dolar de hârtie din SUA, în 1875.

Semnul dolarului a fost folosit pentru prima dată pe 1 aprilie 1778. Pollock a emis o factură trimisă congresmanului Robert Morris folosind simbolul pentru dolarul de astăzi. Acesta din urma a preluat simbolul, răspândindu-l la scara largă. În curând simbolul avea să fie folosit și în actele guvernamentale.

Teorii cu privire la apariția simbolului $

Teoria PS este acceptată la scară largă, însă au existat mai multe variante cu privire la apariția simbolului $. Una dintre cele mai populare a venit din partea filozofului și scriitoarei libertariene Ayn Rand. În romanul său „Atlas Shrugged” din 1957, ea a scris un capitol despre simbolul monedei americane. Ea susține că semnul $ nu reprezintă nicio monedă, ci un simbol al libertății economice a națiunii.

În cartea sa, Rand a scris că semnul dolarului (scris cu două tăieturi în jos în loc de una) provine de la inițialele Statelor Unite. Potrivit scriitoarei, simbolul este un U suprapus peste un S, mai puțin partea de jos a lui U. Cu toate acestea, nu există nicio dovadă documentară care să susțină această teorie. Mai mult decât atât, există semne clare care arată că dolarul era deja folosit în momentul formării Statelor Unite.

Istoria dolarului american a fost destul de complexă. Prima apariție datează încă din 8 august 1786, însă nici până astăzi istoricii nu pot răspunde la multe întrebări cu privire la crearea sa. Există multe teorii, însă niciuna dintre ele nu a fost acceptată pe plan internațional, potrivit History.com.

Curiozități despre dolarul american

Câteva curiozități despre dolarul americani pe care puțini le cunosc:

Dacă am aranja toate bancnotele dolarilor americani una lângă alta, acestea ar înconjura Ecuatorul de 24 de ori;
Pentru crearea unei bancnote Banca Federală cheltuie 4.1 cenți;
Dolarul american poate fi urmărit pe wheresgeorge.com folosind doar seria bancnotei;
Primii dolari americani aveau valoare de 1, 5, 25 și 50 de cenți;
Un milion de bancnote de 100$ cântăresc 9,25 kilograme;
O bancnotă de 5$ are o durată de viață de aproximativ 15 luni, iar una de 100$ poate fi păstrată în circulație până la opt ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#simbol #valută #dolar #bani #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.