Dorin Damir mai riscă 30 de zile de arest. Demersul pe masa judecătorilor

Soarta președintelui FEA, Dorin Damir, este în mâinele magistraților de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, care astăzi examinează demersul procurorului de caz.

PCCOCS cere prelungirea măsurii preventive cu încă 30 de zile pentru Damir în dosarul penal care vizează activitatea angajaților fostei Direcții nr. 5 din cadrul Inspectoratului Național de Investigații al IGP al MAI.

Serviciul de presă al PCCOCS, Emil Gaitur a confirmat informația pentru Realitatea.md.

De asemenea, procurorul pe caz ar urma să înainteze un demers similar și pentru șeful Inspectoratului de Poliție Bălți, Valeriu Cojocaru, dar și pentru angajatul de la Poliția de Frontieră.

Amintim că atât președintele FEA, Dorin Damir, șeful IP Bălți, Valeriu Cojocaru, dar și un angajat de la Poliția de Frontieră au primit 30 de zile de arest în Penitenciarul nr. 13 în data de 7 iulie.

Aceștia sunt învinuiți de complicitate și instigarea la abuz în serviciu; trecerea ilegală a frontierei; complicitate la delapidarea averii străine; instigarea la divulgarea secretului de stat și complicitate la fals în acte publice.

Descinderile la domiciliile, în birourile de serviciu, dar și în automobilele celor trei bănuiți au avut loc luni, 5 iulie.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.