Două conduceri, o singură întreprindere: conflictul de la uzina „TOPAZ” escaladează

Uzina „TOPAZ” din Chișinău s-a pomenit în toiul unui conflict de proporții, după ce două grupuri distincte revendică dreptul de a conduce întreprinderea. Administratoarea în exercițiu, Inna Linnik, a declarat la o conferință de presă susținută la IPN că Agenția Servicii Publice nu a recunoscut valabilitatea noii conduceri, desemnate de un consiliu de administrație autoproclamat, ceea ce înseamnă că, legal, întreprinderea nu are acum o conducere înregistrată.

„Este o situație gravă. Există două grupuri care își asumă rolul de conducere, două persoane care semnează în numele întreprinderii și iau decizii în paralel, fără o bază legală clară. Asta blochează funcționarea normală a uzinei și pune în pericol integritatea patrimoniului”, a declarat Inna Linnik.

Potrivit Innei Linnik, controlul administrativ ar fi fost preluat forțat la adunarea generală a acționarilor, ilegală și nevalidată de instanță și de autoritățile competente. „Este vorba despre o adunare convocată de persoane care nu aveau acest drept. Ulterior, unul dintre participanți s-a autoproclamat director general și a început să semneze în numele întreprinderii. Iar ceea ce este mai grav – a fost interzis accesul echipei noastre în incinta uzinei. Am fost nevoiți să chemăm poliția.”

Inna Linnik atrage atenția asupra faptului că, în lipsa unei conduceri recunoscute legal de Agenția Servicii Publice, întreprinderea funcționează într-o zonă gri, cu riscuri majore: „ASP nu a înregistrat conducerea desemnată de grupul care a organizat adunarea. Din punct de vedere juridic, în acest moment, întreprinderea nu are o conducere validă. Asta înseamnă că niciun act semnat nu are valoare legală și ne expunem la un haos total.”

Linnik a menționat că, în lipsa unei supravegheri, patrimoniul Topaz – clădiri, utilaje și terenuri – ar putea fi înstrăinat sau compromis: „Activele întreprinderii valorează zeci de milioane de lei. În condițiile actuale, nu știm cine semnează, ce contracte se încheie, ce decizii se iau. Este o problemă de securitate economică.”

Administratoarea în exercițiu a uzinei a precizat că a informat instituțiile abilitate și a cerut intervenția urgentă a statului. „Am transmis sesizări către Comisia Națională a Pieței Financiare, Agenția Proprietății Publice și alte instituții. Solicităm intervenția lor, pentru a opri această criză, care riscă să distrugă uzina și să prejudicieze grav acționarii și salariații”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costul investiției în linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău va fi inclus în tariful la energia electrică, însă acest lucru nu trebuie interpretat ca o majorare imediată a facturilor, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei emisiuni la Radio Moldova.

Potrivit ministrului, vorbim despre o ajustare de aproximativ 5%, care reflectă exclusiv costul investiției în infrastructura energetică strategică. „Nu vorbim de majorări acum. Vorbim că costul liniei, costul de investiții, va fi reflectat în tarif. Vorbim de o ajustare de aproximativ 5%”, a explicat Junghietu.

El a subliniat că această ajustare înseamnă doar câțiva bănuți în plus față de tariful actual și că evoluția prețurilor pe piețele regionale poate compensa acest efect. „Dacă prețurile regionale, prețul mediu de achiziție, vor scădea, tarifele vor fi ajustate la o anumită perioadă”, a precizat ministrul.

Dorin Junghietu a reamintit că tarifele la energie nu sunt fixe și pot varia în funcție de costurile reale de achiziție. „Știm foarte bine că astă vară, în luna august, tarifele au fost ajustate în scădere. Ne aducem aminte. În vară, tarifele au fost reduse cu 40 și cu 50 de bani”, a spus ministrul.

Linia are o lungime totală de 157 km, traversează 35 de localități din opt raioane și leagă Stația Electrică Vulcănești 400 kV de Stația Electrică Chișinău 330 kV. Capacitatea de transport a liniei va ajunge până la 630 MVA, echivalentul a peste 50% din consumul de energie al țării în perioadele de vârf. Costul proiectului se ridică la circa 61 de milioane de euro.