Două conduceri, o singură întreprindere: conflictul de la uzina „TOPAZ” escaladează

Uzina „TOPAZ” din Chișinău s-a pomenit în toiul unui conflict de proporții, după ce două grupuri distincte revendică dreptul de a conduce întreprinderea. Administratoarea în exercițiu, Inna Linnik, a declarat la o conferință de presă susținută la IPN că Agenția Servicii Publice nu a recunoscut valabilitatea noii conduceri, desemnate de un consiliu de administrație autoproclamat, ceea ce înseamnă că, legal, întreprinderea nu are acum o conducere înregistrată.

„Este o situație gravă. Există două grupuri care își asumă rolul de conducere, două persoane care semnează în numele întreprinderii și iau decizii în paralel, fără o bază legală clară. Asta blochează funcționarea normală a uzinei și pune în pericol integritatea patrimoniului”, a declarat Inna Linnik.

Potrivit Innei Linnik, controlul administrativ ar fi fost preluat forțat la adunarea generală a acționarilor, ilegală și nevalidată de instanță și de autoritățile competente. „Este vorba despre o adunare convocată de persoane care nu aveau acest drept. Ulterior, unul dintre participanți s-a autoproclamat director general și a început să semneze în numele întreprinderii. Iar ceea ce este mai grav – a fost interzis accesul echipei noastre în incinta uzinei. Am fost nevoiți să chemăm poliția.”

Inna Linnik atrage atenția asupra faptului că, în lipsa unei conduceri recunoscute legal de Agenția Servicii Publice, întreprinderea funcționează într-o zonă gri, cu riscuri majore: „ASP nu a înregistrat conducerea desemnată de grupul care a organizat adunarea. Din punct de vedere juridic, în acest moment, întreprinderea nu are o conducere validă. Asta înseamnă că niciun act semnat nu are valoare legală și ne expunem la un haos total.”

Linnik a menționat că, în lipsa unei supravegheri, patrimoniul Topaz – clădiri, utilaje și terenuri – ar putea fi înstrăinat sau compromis: „Activele întreprinderii valorează zeci de milioane de lei. În condițiile actuale, nu știm cine semnează, ce contracte se încheie, ce decizii se iau. Este o problemă de securitate economică.”

Administratoarea în exercițiu a uzinei a precizat că a informat instituțiile abilitate și a cerut intervenția urgentă a statului. „Am transmis sesizări către Comisia Națională a Pieței Financiare, Agenția Proprietății Publice și alte instituții. Solicităm intervenția lor, pentru a opri această criză, care riscă să distrugă uzina și să prejudicieze grav acționarii și salariații”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul deputat Alexandr Slusari denunță într-o postare dură pe Facebook fluxurile ilegale de deșeuri metalice care ajung nestingherite la Uzina Metalurgică din Răbnița, în timp ce industria de pe malul drept al Nistrului este sufocată de tarife și taxe împovărătoare. Slusari acuză guvernarea de complicitate tacită cu așa-zisa administrație de la Tiraspol, care recent a redus tariful la gaz pentru uzina din Răbnița la doar 1,2 lei per metru cub, o sumă simbolică în comparație cu prețurile suportate de agenții economici din restul țării.

„Șoferii de pe camioane întreabă dacă nu sunt taxele suplimentare promise de domnul Recean, dacă va reporni industria transnistreană. Nu? Atunci mergem mai departe”, scrie ironic Slusari, subliniind că promisiunile premierului Dorin Recean legate de reglementarea economică a regiunii transnistrene s-au dovedit a fi doar „glume triste”.

Slusari critică dur și lipsa de acțiune a guvernului, care, deși are la îndemână pârghii economice precum autorizațiile de mediu, reglementarea tranzitului de gaze și impozitarea importurilor din Transnistria, nu face nimic pentru a opri aceste fluxuri comerciale care prejudiciază grav economia națională. „Malul drept plătește foarte, foarte scump pentru locurile de muncă din Transnistria”, spune fostul deputat, amintind de situația dramatică a muncitorilor din uzina Macon, închisă în 2022 din cauza tarifelor exorbitante la gaz, în timp ce uzina concurentă din Tiraspol beneficiază de tarife derizorii.

„Situația e absurdă: Macon, Metalferosa, uzina de ciment din Rezina și alte întreprinderi din malul drept plătesc taxe în bugetul național și susțin economia Republicii Moldova, dar sunt lăsate să piară, în timp ce Transnistria se dezvoltă cu gaz ieftin și fără TVA, cu binecuvântarea Chișinăului”, mai scrie Slusari.

El avertizează că perpetuarea acestor scheme obscure, cu complicitatea autorităților vamale, menține Republica Moldova captivă unui model economic care nu face decât să alimenteze interesele Kremlinului în regiune, subminând stabilitatea și securitatea țării.

„Guvernul tace, opoziția suveranistă se face că plouă, iar banii noștri alimentează mafia din stânga Nistrului. Asta e realitatea tristă”, concluzionează Slusari.