Două dintre cele mai mari ţări europene sunt măturate de un val prelungit de falimente

Pentru producătorul german de jucării din lemn cu o vechime de 85 de ani Haba, povara costurilor în creştere ale energiei şi lemnului, dublată de problemele de livrare provocate de „decizii greşite“ legate de sistemele sale IT, s-a dovedit prea grea. Într-un final, businessul german de familie a intrat în insolvenţă.

O soartă similară a avut-o şi producătorul german de maşini electrice Next.e.Go Mobile, din cauza provocărilor din industrie şi a volatilităţii pieţei de capital, potrivit Seenews.
Acesta intenţionase să construiască o fabrică în Bulgaria, cât şi trei microfabrici în Europa şi SUA.

În Germania, cea mai mare economie europeană, numărul falimentelor de companii a atins în luna martie cel mai ridicat nivel de la începutul sondajelor în 2016, relevă ultimul raport al institutului de cercetare economică IWH citat de Portfolio.
Creşterea a fost de 9% faţă de luna precedentă şi de 35% în termeni anuali. Cifra din martie a fost cu 30% mai mare decât media din martie pentru anii 2016-2019, adică anii de dinaintea pandemiei.

Indicatorii IWH de preinsolvenţă au scăzut oarecum în februarie şi martie după ce au atins vârful în ianuarie. „După vârfurile din ianuarie, a existat o altă scădere în martie. Acest lucru alimentează speranţa că numărul insolvenţelor poate scădea din nou din mai. Cu toate acestea, va rămâne peste nivelul de dinaintea pandemiei“, a declarat Steffen Muller, expert IWH în falimente.

La începutul anului, experţii avertizau că falimentele din Germania se vor accelera în acest an, potrivit Financial Times. Numărul companiilor cu probleme este în creştere din cauza stagnării economice a Germaniei, combinată cu dobânzi ridicate, salarii în creştere, costuri mari cu energia.

Experţii în restructurare avertizau că multe companii „zombie“ ţinute în viaţă după pandemie de ajutoare generoase de stat şi suspendarea obligaţiei de a depune cerere de protecţie împotriva falimentului se prăbuşesc acum.

Şi în Franţa, a doua mare economie europeană, falimentele ating recorduri. Numărul acestora a atins cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani în primul trimestru al acestui an, notează Le Figaro.
Un raport al grupului Altares arată că 17.088 de proceduri de faliment au fost deschise în T1. Totuşi, ritmul de creştere a încetinit puţin în termeni anuali.

Printre falimente figurează cele ale unui număr de 154 de companii cu peste 50 de salariaţi, un maxim record din primul trimestru al anului 2013.

Studiul arată că activităţile din sectorul imobiliar întâmpină în continuare dificultăţi extreme.

Un semn încurajant: cele mai tineri întreprinderi rezistă cel mai bine. În plus, mai multe activităţi au trecut pe verde, cum ar fi cele din sectorul restaurantelor.
„Asemeni inflaţiei, ritmul falimentelor pare că încetineşte la începutul primăverii,“ remarcă Thierry Millon, director în cadrul Altares.

Anul 2024 ar urma să aducă o creştere de 10% a falimentelor, la aproape 64.000, un număr ridicat, dar nu un tsunami“, potrivit acestuia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.