Două dintre cele mai mari ţări europene sunt măturate de un val prelungit de falimente

Pentru producătorul german de jucării din lemn cu o vechime de 85 de ani Haba, povara costurilor în creştere ale energiei şi lemnului, dublată de problemele de livrare provocate de „decizii greşite“ legate de sistemele sale IT, s-a dovedit prea grea. Într-un final, businessul german de familie a intrat în insolvenţă.

O soartă similară a avut-o şi producătorul german de maşini electrice Next.e.Go Mobile, din cauza provocărilor din industrie şi a volatilităţii pieţei de capital, potrivit Seenews.
Acesta intenţionase să construiască o fabrică în Bulgaria, cât şi trei microfabrici în Europa şi SUA.

În Germania, cea mai mare economie europeană, numărul falimentelor de companii a atins în luna martie cel mai ridicat nivel de la începutul sondajelor în 2016, relevă ultimul raport al institutului de cercetare economică IWH citat de Portfolio.
Creşterea a fost de 9% faţă de luna precedentă şi de 35% în termeni anuali. Cifra din martie a fost cu 30% mai mare decât media din martie pentru anii 2016-2019, adică anii de dinaintea pandemiei.

Indicatorii IWH de preinsolvenţă au scăzut oarecum în februarie şi martie după ce au atins vârful în ianuarie. „După vârfurile din ianuarie, a existat o altă scădere în martie. Acest lucru alimentează speranţa că numărul insolvenţelor poate scădea din nou din mai. Cu toate acestea, va rămâne peste nivelul de dinaintea pandemiei“, a declarat Steffen Muller, expert IWH în falimente.

La începutul anului, experţii avertizau că falimentele din Germania se vor accelera în acest an, potrivit Financial Times. Numărul companiilor cu probleme este în creştere din cauza stagnării economice a Germaniei, combinată cu dobânzi ridicate, salarii în creştere, costuri mari cu energia.

Experţii în restructurare avertizau că multe companii „zombie“ ţinute în viaţă după pandemie de ajutoare generoase de stat şi suspendarea obligaţiei de a depune cerere de protecţie împotriva falimentului se prăbuşesc acum.

Şi în Franţa, a doua mare economie europeană, falimentele ating recorduri. Numărul acestora a atins cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani în primul trimestru al acestui an, notează Le Figaro.
Un raport al grupului Altares arată că 17.088 de proceduri de faliment au fost deschise în T1. Totuşi, ritmul de creştere a încetinit puţin în termeni anuali.

Printre falimente figurează cele ale unui număr de 154 de companii cu peste 50 de salariaţi, un maxim record din primul trimestru al anului 2013.

Studiul arată că activităţile din sectorul imobiliar întâmpină în continuare dificultăţi extreme.

Un semn încurajant: cele mai tineri întreprinderi rezistă cel mai bine. În plus, mai multe activităţi au trecut pe verde, cum ar fi cele din sectorul restaurantelor.
„Asemeni inflaţiei, ritmul falimentelor pare că încetineşte la începutul primăverii,“ remarcă Thierry Millon, director în cadrul Altares.

Anul 2024 ar urma să aducă o creştere de 10% a falimentelor, la aproape 64.000, un număr ridicat, dar nu un tsunami“, potrivit acestuia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.