Două dintre cele mai mari ţări europene sunt măturate de un val prelungit de falimente

Pentru producătorul german de jucării din lemn cu o vechime de 85 de ani Haba, povara costurilor în creştere ale energiei şi lemnului, dublată de problemele de livrare provocate de „decizii greşite“ legate de sistemele sale IT, s-a dovedit prea grea. Într-un final, businessul german de familie a intrat în insolvenţă.

O soartă similară a avut-o şi producătorul german de maşini electrice Next.e.Go Mobile, din cauza provocărilor din industrie şi a volatilităţii pieţei de capital, potrivit Seenews.
Acesta intenţionase să construiască o fabrică în Bulgaria, cât şi trei microfabrici în Europa şi SUA.

În Germania, cea mai mare economie europeană, numărul falimentelor de companii a atins în luna martie cel mai ridicat nivel de la începutul sondajelor în 2016, relevă ultimul raport al institutului de cercetare economică IWH citat de Portfolio.
Creşterea a fost de 9% faţă de luna precedentă şi de 35% în termeni anuali. Cifra din martie a fost cu 30% mai mare decât media din martie pentru anii 2016-2019, adică anii de dinaintea pandemiei.

Indicatorii IWH de preinsolvenţă au scăzut oarecum în februarie şi martie după ce au atins vârful în ianuarie. „După vârfurile din ianuarie, a existat o altă scădere în martie. Acest lucru alimentează speranţa că numărul insolvenţelor poate scădea din nou din mai. Cu toate acestea, va rămâne peste nivelul de dinaintea pandemiei“, a declarat Steffen Muller, expert IWH în falimente.

La începutul anului, experţii avertizau că falimentele din Germania se vor accelera în acest an, potrivit Financial Times. Numărul companiilor cu probleme este în creştere din cauza stagnării economice a Germaniei, combinată cu dobânzi ridicate, salarii în creştere, costuri mari cu energia.

Experţii în restructurare avertizau că multe companii „zombie“ ţinute în viaţă după pandemie de ajutoare generoase de stat şi suspendarea obligaţiei de a depune cerere de protecţie împotriva falimentului se prăbuşesc acum.

Şi în Franţa, a doua mare economie europeană, falimentele ating recorduri. Numărul acestora a atins cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani în primul trimestru al acestui an, notează Le Figaro.
Un raport al grupului Altares arată că 17.088 de proceduri de faliment au fost deschise în T1. Totuşi, ritmul de creştere a încetinit puţin în termeni anuali.

Printre falimente figurează cele ale unui număr de 154 de companii cu peste 50 de salariaţi, un maxim record din primul trimestru al anului 2013.

Studiul arată că activităţile din sectorul imobiliar întâmpină în continuare dificultăţi extreme.

Un semn încurajant: cele mai tineri întreprinderi rezistă cel mai bine. În plus, mai multe activităţi au trecut pe verde, cum ar fi cele din sectorul restaurantelor.
„Asemeni inflaţiei, ritmul falimentelor pare că încetineşte la începutul primăverii,“ remarcă Thierry Millon, director în cadrul Altares.

Anul 2024 ar urma să aducă o creştere de 10% a falimentelor, la aproape 64.000, un număr ridicat, dar nu un tsunami“, potrivit acestuia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”