Două dintre cele mai mari ţări europene sunt măturate de un val prelungit de falimente

12 Apr. 2024, 09:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
12 Apr. 2024, 09:45 // Bani și Afaceri //  bani.md

Pentru producătorul ger­man de jucării din lemn cu o vechime de 85 de ani Haba, povara costurilor în creştere ale energiei şi lemnului, dublată de problemele de livrare provocate de „decizii greşite“ legate de sistemele sale IT, s-a dovedit prea grea. Într-un final, businessul german de familie a intrat în insolvenţă.

O soartă similară a avut-o şi producătorul german de maşini electrice Next.e.Go Mobile, din cauza provocărilor din industrie şi a volatilităţii pieţei de capital, potrivit Seenews.
Acesta intenţionase să constru­iască o fabrică în Bulgaria, cât şi trei microfabrici în Europa şi SUA.

În Germania, cea mai mare eco­nomie europeană, numărul falimen­te­lor de companii a atins în luna mar­tie cel mai ridicat nivel de la începu­tul sondajelor în 2016, relevă ultimul raport al institutului de cercetare eco­nomică IWH citat de Portfolio.
Creşterea a fost de 9% faţă de luna precedentă şi de 35% în termeni anuali. Cifra din martie a fost cu 30% mai mare decât media din martie pentru anii 2016-2019, adică anii de dinaintea pandemiei.

Indicatorii IWH de preinsol­ven­ţă au scăzut oarecum în februarie şi martie după ce au atins vârful în ia­nua­rie. „După vârfurile din ianuarie, a existat o altă scădere în martie. Acest lucru alimentează speranţa că numărul insolvenţelor poate scădea din nou din mai. Cu toate acestea, va rămâne peste nivelul de dinaintea pandemiei“, a declarat Steffen Muller, expert IWH în falimente.

La începutul anului, experţii avertizau că falimentele din Germa­nia se vor accelera în acest an, po­trivit Financial Times. Numărul com­paniilor cu probleme este în creştere din cauza stagnării economice a Germaniei, combinată cu dobânzi ridicate, salarii în creştere, costuri mari cu energia.

Experţii în restructurare averti­zau că multe companii „zombie“ ţinute în viaţă după pandemie de aju­toare generoase de stat şi suspenda­rea obligaţiei de a depune cerere de protecţie împotriva falimentului se prăbuşesc acum.

Şi în Franţa, a doua mare econo­mie europeană, falimentele ating recorduri. Numărul acestora a atins cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani în primul trimestru al acestui an, notează Le Figaro.
Un raport al grupului Altares arată că 17.088 de proceduri de fali­ment au fost deschise în T1. Totuşi, ritmul de creştere a încetinit puţin în termeni anuali.

Printre falimente figurează cele ale unui număr de 154 de companii cu peste 50 de salariaţi, un maxim re­cord din primul trimestru al anului 2013.

Studiul arată că activităţile din sectorul imobiliar întâmpină în continuare dificultăţi extreme.

Un semn încurajant: cele mai tineri întreprinderi rezistă cel mai bine. În plus, mai multe activităţi au trecut pe verde, cum ar fi cele din sectorul restaurantelor.
„Asemeni inflaţiei, ritmul falimentelor pare că încetineşte la începutul primăverii,“ remarcă Thierry Millon, director în cadrul Altares.

Anul 2024 ar urma să aducă o creştere de 10% a falimentelor, la aproape 64.000, un număr ridicat, dar nu un tsunami“, potrivit acestuia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

28 Ian. 2026, 17:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Ian. 2026, 17:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că prima tranșă de 270 de milioane de euro din pachetul de asistență financiară promis de Uniunea Europeană nu a fost cheltuită prin bugetul de stat, ci a fost direcționată către proiecte și instituții care implementează programe în beneficiul Republica Moldova.

Întrebat în ce scopuri au fost utilizați banii, ministrul a precizat că este vorba, în principal, de granturi destinate studiilor, pregătirilor și proiectelor, care nu sunt reflectate ca cheltuieli directe în bugetul de stat. „Ele nu vin direct în buget. Vin în beneficiul țării, dar prin instituțiile care implementează proiecte”, a explicat Gavriliță.

Șeful de la Finanțe a menționat că nu deține toate detaliile tehnice privind distribuirea fondurilor, însă a subliniat că informațiile complete pot fi furnizate de instituțiile responsabile, inclusiv la solicitarea Parlamentul Republicii Moldova. „Colegiile au pregătirea necesară și vor oferi detalii atunci când acestea vor fi cerute”, a adăugat ministrul.

Potrivit lui Gavriliță, prima tranșă de 270 de milioane de euro a fost transferată și a intrat pe conturile Ministerul Finanțelor la data de 11 iunie. Asistența face parte din pachetul financiar mai amplu anunțat de Uniunea Europeană, în valoare totală de 19 miliarde de euro, destinat sprijinirii Republicii Moldova.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!